Peste 80% dintre clienți caută azi un restaurant pe Google sau pe social media înainte să decidă unde mănâncă, potrivit datelor din industrie. Un restaurant care se bazează exclusiv pe locație și recomandări din gură în gură pornește deja cu un handicap față de concurența care are meniu online, recenzii vizibile și prezență activă pe rețele sociale.
Dependența de platformele de livrare, o problemă tot mai vizibilă
Multe restaurante din România s-au digitalizat parțial, dar printr-o singură ușă, cea a platformelor de tip Glovo, Tazz sau FoodPanda. Aduc clienți rapid, e adevărat, dar vin cu un cost mare: comisioane între 25% și 45% din valoarea fiecărei comenzi. Pentru un restaurant care lucrează mai ales prin livrare, marja reală se subțiază drastic, iar datele clienților rămân la platformă, nu la afacere. Restaurantul nu știe cine comandă, nu poate comunica direct cu el pentru o ofertă sau un eveniment, și depinde complet de vizibilitatea pe care i-o dă algoritmul platformei.
Soluția nu e renunțarea la platformele de delivery, ci construirea, în paralel, a unui canal propriu: site cu meniu și comenzi online, prezență solidă pe Google Maps și social media activă. Clienții câștigați prin livrare pot fi convertiți treptat în clienți direcți, fără comision, prin ceva simplu, gen o ofertă la comanda directă de pe site inclusă în pachetul livrat.
Cum arată, în practică, un restaurant cu prezență online solidă
Vasilache Ionuț-Lucian, fondatorul agenției WebBase, a lucrat direct pe zona asta cu Trattoria Borghese, un restaurant italian pentru care agenția a construit site-ul de prezentare cu meniu online și opțiune de comandă de acasă sau din restaurant direct de la masă. „În HORECA, diferența dintre un restaurant care doar există și unul care crește vine din lucruri simple: meniul se vede clar pe telefon, fără să descarci un PDF, clientul poate rezerva sau comanda direct, iar profilul de Google Business e completat corect, cu poze reale și recenzii la care chiar răspunzi”, spune el.
Genul ăsta de prezență nu înlocuiește mâncarea bună sau serviciul, dar decide cine ajunge, de fapt, să o încerce. Un restaurant care apare primul în căutările locale, cu recenzii bune și un meniu ușor de răsfoit, câștigă clienți pe care concurența din colțul străzii îi pierde doar pentru că nu apare nicăieri online.
Cât costă, de fapt, digitalizarea unui restaurant
Costul perceput rămâne, și aici, principalul motiv pentru care mulți proprietari amână decizia. În realitate, un site pentru restaurant cu meniu și sistem de comenzi costă azi comparabil cu un comision de o singură lună plătit către platformele de livrare, dar rămâne al restaurantului pe termen lung, nu se resetează la zero în fiecare lună. La asta se adaugă, opțional, o campanie social media care aduce vizibilitate constantă în zona din jurul locației, nu doar în perioadele cu buget de reclamă.
Industria ospitalității din România a trecut printr-un proces de digitalizare lent, împins accelerat de pandemie, când restricțiile au forțat proprietarii să găsească rapid soluții de comenzi și rezervări online. Cei care au rămas la stadiul de atunci, o pagină de Facebook actualizată rar și dependență totală de delivery, pierd constant teren în fața restaurantelor care au tratat prezența online ca parte din meniu, nu ca un capriciu tehnologic.

