Confederația națională reprezentativă IMM România a emis o poziție oficială extrem de critică cu privire la proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, pus în transparență decizională de Ministerul Muncii la data de 26 mai 2026. Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că reforma, în forma actuală, adâncește dezechilibrele economice și ignoră complet realitatea dură din sectorul privat.
Salariile de la stat rămân cu 2.000 de lei mai mari decât la privat, în timp ce economia intră în recesiune tehnică
Conform analizei realizate de IMM România, noua lege nu va reduce cheltuielile statului, întrucât acordul politic prevede clar că niciun salariu din sectorul bugetar nu va fi diminuat. În aceste condiții, discrepanța majoră dintre cele două sectoare se va menține: media salariului din sistemul bugetar va rămâne în continuare mai mare cu aproximativ 2.000 de lei net decât media din sectorul privat.
Deși noii coeficienți de ierarhizare sunt propuși pe o scală de la 1 la 8 (față de 1-12 în prezent), valoarea de referință la care se vor raporta va crește masiv, urmând să fie calculată cel mai probabil în jurul salariului minim brut pe economie estimat la 4.325 lei de la 1 iulie 2026, față de pragul actual de 2.500 lei. Această presiune bugetară vine în cel mai prost moment pentru antreprenori. Sectorul privat se confruntă deja cu o recesiune tehnică, o rată a inflației de 10%, taxe și impozite mărite, dar și cu o reducere drastică a veniturilor, neavând forța de a susține noi creșteri salariale.
Lipsă de flexibilitate și un mecanism decis arbitrar de Guvern
IMM România critică și modul în care se va stabili valoarea de referință pentru calculul salariilor, lăsată exclusiv la latitudinea Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor, în funcție de constrângerile executive. Confederația solicită înlocuirea acestui sistem arbitrar cu un mecanism predictibil, bazat pe indicatori statistici și pe consultări obligatorii cu partenerii sociali.
Mai mult, forma propusă limitează capacitatea autorităților de a adapta salariile la nevoile reale din domenii strategice. Fără o flexibilitate salarială, instituțiile publice vor continua să piardă specialiști bine pregătiți în detrimentul companiilor private, afectând calitatea serviciilor publice acordate cetățenilor.
Se cere restructurarea aparatului administrativ: Sunt prea multe agenții județene
Antreprenorii consideră că reforma salarizării publice trebuie dublată urgent de o reformă profundă a administrației. „Antreprenorii nu pot suporta singuri deficitul bugetar, iar administrația publică să rămână blocată în același mod de organizare”, se arată în comunicat.
În prezent, există o medie de 32 de servicii publice deconcentrate ale ministerelor organizate la nivelul fiecărui județ, iar în București unele ministere dețin structuri mamut în fiecare sector. IMM România propune reorganizarea acestora la nivel regional și transformarea birourilor județene în structuri fără personalitate juridică, măsură ce ar reduce masiv costurile inutile de administrare.
În final, confederația solicită introducerea de consultări obligatorii cu organizațiile patronale înainte de adoptarea legii, pentru a preveni transferarea automată a costurilor salariale de la stat în spatele mediului de afaceri sub forma unor noi majorări de taxe.