Sistemul RO-ALERT a fost din nou pus sub semnul întrebării după furtuna violentă care a lovit marți seară, 30 iunie 2026, Capitala. Deși fenomenul meteo extrem începuse deja să producă efecte în mai multe zone ale Bucureștiului, mesajul de avertizare emis de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a ajuns pe telefoanele oamenilor abia la ora 20:08, iar perioada de valabilitate indicată în mesaj începea la ora 20:15.
În realitate, vijelia se manifesta deja în numeroase cartiere ale Capitalei cu aproximativ 10 minute înainte de transmiterea alertei. Rafalele puternice de vânt, ploaia torențială și descărcările electrice provocaseră deja primele incidente, iar numeroși bucureșteni se aflau pe străzi sau în trafic în momentul în care au primit notificarea.
Mesajul RO-ALERT avertiza asupra unor averse torențiale de 20-35 l/mp, intensificări ale vântului de 70-80 km/h, descărcări electrice frecvente și grindină cu dimensiuni între 1 și 3 centimetri și recomanda populației să evite deplasările și să ia măsuri de autoprotecție.
Problema semnalată de mulți cetățeni este însă momentul transmiterii avertizării. Scopul unui sistem de alertare de urgență este de a preveni populația înainte ca fenomenul periculos să înceapă, oferind oamenilor timp să ajungă într-un loc sigur, să renunțe la deplasări sau să își protejeze bunurile.
În cazul furtunii de marți seară, mesajul a fost recepționat după ce vijelia cuprinsese deja Capitala, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența mecanismului de avertizare.
Specialiștii în managementul situațiilor de urgență subliniază că avertizările de tip RO-ALERT sunt eficiente doar dacă sunt transmise cu suficient timp înainte de producerea fenomenului periculos. În cazul unor furtuni severe, chiar și un interval de 15-30 de minute poate face diferența între prevenție și reacție.
Transmiterea tardivă a mesajului reduce considerabil utilitatea sistemului, întrucât populația este avertizată asupra unui fenomen care se desfășoară deja și ale cărui efecte sunt resimțite în teren.
Evenimentul readuce în atenție necesitatea unei coordonări mai eficiente între Administrația Națională de Meteorologie și Departamentul pentru Situații de Urgență, astfel încât mesajele RO-ALERT să fie emise preventiv, nu după declanșarea fenomenelor extreme.
