Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a obținut o victorie importantă în instanță împotriva Guvernului României, după ce Tribunalul București a obligat Executivul să comunice informații de interes public privind hotărârile prin care au fost aprobate ajutoarele militare acordate Ucrainei începând cu anul 2020.
Decizia, pronunțată pe 9 iulie 2026, nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs, însă reprezintă un pas important în disputa privind transparența utilizării banilor publici și limitele secretizării documentelor oficiale.
Proces câștigat după aproape un an de la solicitarea informațiilor
Litigiul a pornit în septembrie 2025, când APADOR-CH a solicitat Secretariatului General al Guvernului să comunice numărul și data hotărârilor de Guvern prin care au fost aprobate ajutoarele militare destinate Ucrainei, precum și informații privind clasificarea acestora.
Asociația a precizat că nu a solicitat conținutul documentelor sau informații militare sensibile, ci doar existența actelor și regimul lor juridic.
Secretariatul General al Guvernului, condus de Ilie Bolojan, a refuzat solicitarea, invocând excepțiile prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public și argumentând că documentele au caracter clasificat.
Tribunalul București a respins însă argumentele Guvernului și a admis integral cererea APADOR-CH, obligând Executivul să comunice informațiile solicitate.
APADOR-CH: „Ajutoarele provin din bani publici”
Directorul executiv al APADOR-CH, Georgiana Gheorghe, susține că cetățenii au dreptul să cunoască măcar informațiile minimale privind deciziile prin care au fost aprobate ajutoarele militare.
„Aceste ajutoare provin din banii publici, din banii noștri ai tuturor. Atâta timp cât sunt bani publici, există un interes legitim ca cetățenii să știe cum au fost luate aceste decizii”, a declarat aceasta.
Potrivit reprezentanților organizației, simpla invocare a securității naționale nu este suficientă pentru a refuza accesul la informații.
„Legea obligă autoritățile să demonstreze că respectivele informații au fost clasificate printr-un act concret și cu respectarea procedurilor legale. Numărul unei Hotărâri de Guvern nu poate fi, în sine, o informație secretă”, susține APADOR-CH.
Valoarea ajutoarelor rămâne necunoscută
Chiar dacă instanța a dat câștig de cauză organizației, valoarea totală a ajutoarelor militare oferite Ucrainei nu va deveni automat publică.
APADOR-CH explică faptul că hotărârea reprezintă doar primul pas într-un demers mai amplu.
După obținerea numerelor și datelor actelor normative, organizația intenționează să solicite informații suplimentare privind valoarea efectivă a sprijinului acordat.
Georgiana Gheorghe consideră că o mai mare transparență ar reduce teoriile conspiraționiste și dezinformarea din spațiul public.
„Secretomania instituțională nu protejează securitatea națională. Dimpotrivă, alimentează neîncrederea și împiedică cetățenii să înțeleagă cum sunt cheltuiți banii publici”, a transmis APADOR-CH.
Guvernul poate declara recurs
Hotărârea Tribunalului București nu este definitivă, iar Guvernul are la dispoziție 15 zile pentru a formula recurs.
Reprezentanții APADOR-CH spun că sunt încrezători că soluția va fi menținută și în etapa următoare a procesului.
România a păstrat secret sprijinul militar acordat Ucrainei
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, România a oferit sprijin militar și logistic Kievului, însă autoritățile au evitat constant să comunice valoarea exactă a ajutoarelor sau tipul echipamentelor livrate, invocând decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și considerente de securitate națională.
În ianuarie 2026, ministrul Apărării, Radu Miruță, declara că România ar trebui să comunice public valoarea sprijinului acordat Ucrainei, indiferent de forma acestuia, precizând că decizia de clasificare a aparținut CSAT în mandatul fostului președinte Klaus Iohannis.
Dacă hotărârea Tribunalului București va rămâne definitivă, cazul ar putea deveni unul dintre cele mai importante precedente recente privind accesul la informații publice și limitele în care autoritățile pot invoca secretizarea unor documente finanțate din bani publici.