Incidentul în care o dronă a fost doborâtă vineri, 24 iulie, de un pilot român aflat la manșa unei aeronave F-16 deasupra județului Buzău reprezintă unul dintre cele mai grave episoade privind încălcarea spațiului aerian național din ultimii ani și ridică serioase întrebări privind securitatea României.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale, sistemul radar a detectat la ora 09:39 o țintă aeriană aflată la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina, care a pătruns în spațiul aerian al României și a urmat traseul Sulina – Brăila – Fetești – Buzău.
Pentru monitorizarea și interceptarea dronei au fost ridicate de la sol două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene și două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române. La ora 11:02, unul dintre piloții români a lansat o rachetă asupra țintei, drona fiind doborâtă într-o zonă nelocuită din apropierea localității Padina, județul Buzău.
În paralel, Centrul Național Militar de Comandă a dispus alertarea populației din județele Tulcea și Brăila prin sistemul RO-Alert.
Incidentul este deosebit de important deoarece drona a reușit să pătrundă adânc în spațiul aerian românesc înainte de a fi interceptată. Localitatea Padina se află la o distanță relativ redusă de București, ceea ce amplifică îngrijorările privind protecția Capitalei și a obiectivelor strategice din sud-estul României.
Deși autoritățile nu au comunicat care era destinația finală a dronei și nu există, în acest moment, dovezi oficiale că aceasta avea ca țintă Bucureștiul, faptul că a traversat sute de kilometri în interiorul României ridică întrebări legitime dacă, în lipsa interceptării, aceasta și-ar fi continuat deplasarea către alte obiective aflate în interiorul țării.
Acesta este al treilea incident major cu drone produs în România într-un interval foarte scurt. În luna mai, o dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din municipiul Galați, provocând un incendiu și rănirea unor persoane. Ulterior, în luna iunie, o dronă maritimă a explodat în Portul Constanța, incident care a determinat evacuarea preventivă a peste o mie de persoane din zona portuară și de pe litoral.
Succesiunea acestor incidente alimentează dezbaterea privind nivelul de protecție al spațiului aerian și al infrastructurilor critice ale României, în contextul conflictului din regiunea Mării Negre și al intensificării amenințărilor hibride la adresa statelor membre NATO.
În lipsa concluziilor anchetei desfășurate de autoritățile competente, nu poate fi stabilit cu certitudine care era misiunea dronei sau obiectivul final al acesteia. Cu toate acestea, pătrunderea atât de adâncă în spațiul aerian național reprezintă un semnal de alarmă privind necesitatea consolidării sistemelor de detectare, monitorizare și interceptare a amenințărilor aeriene.
