România a primit o lovitură devastatoare în instanțele internaționale: prima decizie în litigiul cu gigantul farmaceutic Pfizer obligă statul român la plata a 600 de milioane de euro pentru dozele de vaccin anti-COVID comandate și ulterior anulate. Deși decizia nu este definitivă, este executorie și declanșează un cutremur politic la București, unde foștii oficiali responsabili de gestionarea pandemiei aruncă vina de la unul la altul.
Verdictul de la Bruxelles: Contractul trebuie respectat
Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles a dat dreptate companiei Pfizer, statuând că România nu și-a onorat obligațiile contractuale asumate în mai 2021. Suma de 600 de milioane de euro reprezintă contravaloarea a aproximativ 28 de milioane de doze de vaccin pe care România a refuzat să le mai recepționeze și să le plătească, în ciuda angajamentului ferm semnat la nivel european.
Reprezentanții Guvernului au precizat că vor uza de toate căile de atac, însă experții avertizează că șansele de întoarcere a deciziei sunt minime, având în vedere clauzele stricte ale contractului cadru negociat de Comisia Europeană în numele statelor membre.
Vlad Voiculescu acuză: „Cîțu și Gheorghiță au semnat pentru cantități astronomice”
Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a reacționat virulent după anunțarea verdictului. Acesta susține că decizia de a comanda cele 28 de milioane de doze (care fac obiectul procesului) nu i-a aparținut, indicându-i drept principali responsabili pe fostul premier Florin Cîțu și pe coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță.
Voiculescu afirmă că el s-a opus achizițiilor masive de doze încă din perioada în care se afla la minister, avertizând că România nu are capacitatea de a le utiliza, însă ar fi fost „sărit din schemă” de premierul de la acea vreme prin semnături directe între Guvern și Comisia Europeană.
Ioana Mihăilă: „Problema nu a fost contractul, ci lipsa de strategie ulterioară”
De cealaltă parte, Ioana Mihăilă, cea care deținea portofoliul Sănătății la momentul semnării contractului din mai 2021, se apără susținând că, la acea dată, nimeni nu putea anticipa scăderea bruscă a interesului pentru vaccinare. Mihăilă a declarat că „problema nu a fost semnarea contractului”, care era o procedură standard la nivelul întregii Uniuni Europene pentru a asigura accesul la vaccin, ci mai degrabă incapacitatea guvernelor care au urmat de a renegocia termenele de livrare sau de a vinde surplusul către alte state.
Impactul asupra bugetului și implicațiile penale
Suma de 600 de milioane de euro reprezintă un efort financiar colosal, echivalentul construcției a cel puțin două spitale regionale de urgență. În timp ce Ministerul de Finanțe caută soluții pentru a acoperi această gaură bugetară în cazul unei decizii definitive, dosarul se află și în atenția procurorilor DNA.
Reamintim că procurorii investighează deja achiziția de vaccinuri sub aspectul abuzului în serviciu, Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă având calitatea de suspecți sau inculpați în acest dosar. Ancheta vizează tocmai oportunitatea achiziționării a peste 50 de milioane de doze în plus față de necesarul real al populației.
Ce urmează?
România are la dispoziție un termen scurt pentru a depune apelul la Curtea de Apel din Bruxelles. În paralel, presiunea publică pentru tragerea la răspundere a celor care au angajat statul în aceste cheltuieli „faraonice” crește, asociațiile de protecție a cetățenilor (precum FACIAS) cerând deja ca prejudiciul să fie recuperat de la semnatarii contractelor, nu din taxele și impozitele românilor.