🚜 ANAF descoperă un „circuit” fiscal de milioane: TVA suplimentară de 87 de milioane de lei în comerțul cu utilaje agricole

Agenția Națională de Administrare Fiscală a stabilit TVA suplimentară de plată de aproximativ 87 de milioane de lei în urma unui control privind tranzacții cu utilaje agricole aduse din alte state membre ale Uniunii Europene și comercializate ulterior în România.

Verificările au fost realizate de inspectorii Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj, în contextul intensificării analizelor de risc prin utilizarea unor instrumente digitale avansate.

Potrivit ANAF, utilajele ajungeau fizic în România, însă tratamentul TVA declarat de operatorii verificați indica un circuit fiscal diferit de cel rezultat din documentele comerciale și de transport.

Utilajele aveau un singur traseu, dar mai multe operațiuni comerciale

Tranzacțiile analizate presupuneau vânzări succesive ale aceluiași utilaj între un producător dintr-un alt stat membru, un distribuitor și un dealer sau client din România.

Deși existau mai multe facturi și operațiuni comerciale, utilajele aveau, în fapt, un singur traseu fizic: plecau de la fabrica producătorului și erau transportate direct în România.

Documentele analizate de inspectori indicau inclusiv clientul român și locul unde urma să fie livrat utilajul.

În schimb, tratamentul TVA aplicat operațiunilor nu reflecta, potrivit concluziilor controlului, acest circuit fizic.

🔎 ANAF a urmărit întregul circuit economic

Pentru identificarea situației fiscale, inspectorii au corelat facturi, comenzi, coduri de TVA, documente de transport, informații privind destinația bunurilor și modul de organizare a transportului.

Distribuitorul utiliza coduri de TVA deținute și în statele în care se aflau producătorii. Prima vânzare era tratată drept operațiune locală în statul producătorului, cu TVA aferentă acelui stat, în timp ce vânzarea ulterioară către România era declarată separat drept operațiune intracomunitară.

ANAF a analizat însă tranzacțiile ca pe un lanț economic unitar, nu ca pe facturi independente.

💰 De ce a rezultat TVA suplimentară în România

În cazul vânzărilor succesive ale aceluiași bun, atunci când există un singur transport între două state membre, regulile europene privind TVA stabilesc că transportul intracomunitar trebuie atribuit uneia dintre operațiunile din lanț, în funcție de circumstanțele concrete ale tranzacției.

În urma verificărilor, inspectorii au stabilit că distribuitorul avea rol de operator intermediar și era implicat în organizarea transportului utilajelor către România.

Concluzia controlului a fost că, pentru operațiunile analizate, distribuitorului îi reveneau obligații fiscale în România, iar vânzările ulterioare către dealerii sau clienții români trebuiau tratate drept livrări interne, pentru care TVA era datorată în România.

Astfel, ANAF a stabilit aproximativ 87 de milioane de lei TVA suplimentară de plată.

Autoritatea precizează că problema identificată nu a fost simpla utilizare a unor coduri de TVA în mai multe state membre, ci neconcordanța dintre tratamentul fiscal declarat și traseul efectiv și realitatea economică a tranzacțiilor verificate.

💻 Facturile, transporturile și comenzile, analizate împreună

Cazul evidențiază și schimbarea modului în care autoritățile fiscale urmăresc tranzacțiile transfrontaliere.

O factură indică modul în care a fost documentată o vânzare, documentele de transport arată traseul fizic al bunului, iar comenzile pot indica beneficiarul și destinația finală.

Prin corelarea acestor informații, inspectorii fiscali pot reconstitui circuitul economic al unei tranzacții și identifica eventualele diferențe dintre realitatea comercială și tratamentul fiscal declarat.

ANAF anunță că va continua analiza tranzacțiilor transfrontaliere cu utilaje agricole și a altor operațiuni în care datele fiscale, comerciale și de transport indică neconcordanțe cu potențial impact asupra TVA datorate în România.

Scopul declarat al verificărilor este identificarea situațiilor de neconformare și aplicarea corectă a legislației fiscale, astfel încât operatorii economici care își îndeplinesc obligațiile să nu fie dezavantajați de practici prin care TVA datorată în România nu este declarată corespunzător.