Voturile copiilor: Puterea vrea sistemul de vot din Coreea de Nord

Actuala putere vrea să implementeze în România un sistem de vot asemănător celui din Coreea de Nord. Parlamentarii portocalii vor să instituie drept de participare la alegeri pentru tinerii de 16 şi 17 ani. ExclusivNEWS.ro vă prezintă cele câteva state din lume în care se aplică acest sistem.

Mesajul extremist şi propaganda agresivă câştigă inimile adolescenţilor

Având în vedere că propaganda agresivă este mai eficientă asupra tinerilor fără experienţă de viaţă şi fără memorie politică, puterea vrea să coboare pragul de vârstă al cetăţenilor cu drept de vot. Portocalii vor avea astfel un target mai mare, care ar putea adera cu uşurinţă la mesajul anti-social. Sarea şi piperul propagandei menite să aducă voturile adolescenţilor vor fi adunările populare scăldate în ritmuri de manele, miros de grătar şi bere fără alcool.

Propunerea a fost iniţiată de senatorul UNPR Ioan Toma, este susţinută de deputatul UNPR Tudor Ciohodaru şi a primit binecuvântarea intelectualului portocaliu Cristian Preda, europarlamentar PDL.

Pentru alegerile locale şi parlamentare din 2012, intenţia de vot a tinerilor de 16 şi 17 ani s-ar putea îndrepta predominant înspre partidele cu mesaj radical din viitoarea “Mişcare Populară”, din care vor face parte şi PNG, condus de Gigi Becali, şi Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu. PDL şi UNPR ar putea avea ca sarcină finanţarea petrecerilor pe ritmuri de manele şi transportarea adolescenţilor la urne.

De asemenea, în situaţia în care rata absenteismului ar fi mare în rândul tinerilor, voturile acestora ar putea fi falsificate, în favoarea partidului care va controla alegerile prin Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Trebuie precizat însă că modificarea vârstei minime pentru cetăţenii cu drept de vot nu poate fi aprobată decât prin revizuirea Constituţiei. Este puţin probabil ca acest fapt să aibă loc înaintea alegerilor parlamentare din toamna viitoare.

Profilul alegătorului de 16 – 17 ani

Oamenii lui Traian Băsescu mizează pe superficialitatea adolescenţilor ameţiţi de hormoni şi încântaţi mai degrebă de violenţa discursului, decât de necesitatea echilibrelor sociale.

Este vorba despre generaţia abandonată de părinţii plecaţi la muncă, generaţia distrusă de etnobotanice, generaţia care rumegă mâncarea în ritm de manele chiar de la naştere, generaţia care se ghidează după «dictonul» “să moară duşmanii mei”. Majoritatea copiilor de 16-17 ani sunt fascinaţi de discursul agresiv şi anti-social, desprins din gândirea băieţilor de după blocuri, care se descurcă pe cont propriu, cu pumnul şi cu sabia.

Ce state din lume îşi mai asumă riscul să acorde drept de vot minorilor?

Sunt câteva state în întreaga lume care acordă drept de vot minorilor de 16 sau de 17 ani. Pot fi identificate două categorii principale de state care au instituit această practică. Fie este vorba de insule sau state miniaturale, unde populaţia este deosebit de restrânsă numeric, fie este vorba de dictaturi, unde nu contează voinţa suverană a poporului, iar alegerile sunt falsificate şi reprezintă un instrument de imagine, o butaforie.

Iată lista statelor unde minorii au drept de vot:

• Coreea de Nord (17)
• Sudan (17)
• Sudanul de Sud (17)
• Timorul de Est (17)
• Ecuador (16)
• Guyana (17, însoţit de un adult)
• Nicaragua (16)
• Insulele Guernsey (16)
• Insula Man (16)
• Insula Jersey (16)
• Insulele Seychelles (17)
• Indonezia (17)
• Brazilia (16, obligatoriu doar pentru vârstele 18-60)
• Austria (16, cu excepţia alegerilor pentru Parlamentul European)

Minorii mai au drept parţial de vot în Israel – numai alegerile municipale, de la 17 ani; Slovenia – numai dacă minorul a semnat contract de muncă, de la 16 ani; Germania – numai în unele regiuni şi numai pentru alegeri municipale, de la 16 ani; Elveţia – numai pentru alegerile cantonale şi municipale din Cantonul Glarus, de la 16 ani.

Scandalul naţional din Austria

Austria este singurul stat al Uniunii Europene unde minorii de 16 ani au primit drept de vot deplin pentru alegerile naţionale. Decizia a fost adoptată în 2007, de coaliţia naţională din Parlament, formată din primele două partide ale ţării, unul de dreapta, altul de stânga.

Dezbaterile în cadrul societăţii civile din Austria au durat doi ani şi jumătate, pornind de la faptul că minorii aveau deja drept de vot pentru alegerile municipale.

Propunerea de acordare a dreptului de vot în alegerile naţionale pentru adolescenţi a stârnit un scandal naţional fără precedent, care a ţinut prima pagină a ziarelor din 2005, până în iulie 2007. Legea a fost adoptată prin voinţa coaliţiei naţionale, care la acel moment reunea cele două mari partide ale dreptei şi ale stângii.