Veșmintele bisericești – roluri și semnificații

Slujitorii bisericii creștine au purtat încă din cele mai vechi timpuri veșminte deosebite, cu totul aparte, în momentul oficierii slujbelor religioase. Aceste straie pot fi considerate drept veritabile uniforme, care au rolul de a identifica purtătorul, rangul pe care îl are în rândul clericilor, dar și tipul slujbei religioase.

Puțini sunt însă cei care cunosc rolul și semnificațiile care stau în spatele acestor veșminte bisericești. Cu ajutorul specialiștilor de la Crilovic – vesmintebisericesti.ro – va oferim în următoarele rânduri câteva lămuriri. Iată care sunt cele mai frecvent întâlnite straie bisericești și ce semnificații au:

Stihar – este un veșmânt care se prezintă sub forma unei cămăși cu mâneci lungi. Stiharul acoperă întreg corpul, de la gât și până la glezne și poate fi purtat de către diverse trepte ierarhice din cadrul bisericii.

Ca exemplu, stiharul purtat de diacon are de regulă culoarea albă, simbolizând curățenia spirituală și prezintă mâneci largi. În cazul preoților și arhiereilor, stiharul are mai mult un rol de veșmânt interior, în ideea în care peste acesta se îmbracă de regulă felonul sau mantia.

Orar – un veșmânt liturgic care este purtat cu precădere de către treapta diaconească, se prezintă sub forma unei fâșii înguste, confecționate din bumbac, in sau mătase. Orarul este împodobit cu broderii realizate cu fir auriu sau argintiu, reprezentând motive precum frunze, spice de grâu, cruci, etc.

Felon – acest veșmânt bisericesc pare să amintească de o togă sau o pelerină romană, acel tip de manta realizat dintr-o bucată de stofă care acoperea tot trupul. La poporul evreu un asemenea veșmânt prevăzut cu o singură deschizătură prin care se introducea capul era unul de uz general.

Prin faptul că acoperă întreg trupul, fiind larg, felonul are ca simbolistică puterea atotcuprinzătoare a Mântuitorului. Inițial acest tip de veșmânt avea culoarea albă, însă în timp a fost realizat și în alte nuanțe care erau purtate la sărbători specifice. Spre exemplu, negrul este de regulă purtat în Săptămâna Patimilor, roșul este de obicei purtat în timpul Postului Mare – pentru fiecare sărbătoare există o nuanță specifică.

Mânecuțele sunt veșminte bisericești purtate de toate treptele clericale și dincolo de rolul practic, au și o simbolistică aparte. Acestea se poartă peste marginea manecilor stiharului, pentru ca acesta să nu incomodeze mișcările slujitorului bisericii în timpul oficierii slujbelor. La nivel de semnificație, mânecuțele amintesc de legăturile cu care au fost prinse mâinile Mântuitorului în momentul judecății.

Epitrahilul este probabil cel mai cunoscut dintre veșmintele bisericești. Este purtat de preoți de fiecare dată la oficierea slujbelor religioase și se prezintă sub forma unei fâșii de stofă sau mătase, purtată peste umeri. Ca semnificație, epitrahilul simbolizează crucea purtată de Mântuitor pe drumul calvarului.

Brâul este de asemenea un veșmânt purtat de toate treptele ierarhice din cadrul bisericii. Este vorba despre o fâșie îngustă purtată în jurul taliei, deasupra stiharului, pentru ca acesta să nu incomodeze purtătorul în timpul slujbelor religioase.

Omofor – acesta este un veșmânt specific ținutelor purtate de arhierei. Se prezintă sub forma unei eșarfe lungi, purtate în jurul gâtului, cu capetele lăsate libere peste piept. Poate fi împodobit de asemenea cu diverse motive florale, spice de grâu sau cruci și are de regulă inclusă o iconiță cu chipul Mântuitorului.

Mantia este de asemenea un veșmânt liturgic îmbrăcat doar de arhierei în momentul săvârșirii serviciilor divine. Este un strai arhieresc lung și larg, fără mâneci, de forma unei pelerine, iar ca interpretare simbolică se pare că mantia reprezintă îmbrăcămintea îngerească.

Epigonatul are o formă de romb și reprezintă o distincție acordată preoților de către episcop. Ca simbolistică, epigonatul sau bedernița cunoaște numeroase interpretări: șervetul cu care Pilat s-a șters pe mâini, șervetul cu care s-a încins Mântuitorul și cu care a șters picioarele ucenicilor, cuvântul lui Dumnezeu, sabia Duhului Sfânt, sabia care întruchipează crucea învierii și biruința asupra morții.

Engolpionul, crucea pectorală, mitra, toiagul păstoresc sunt de asemenea veșminte purtate de arhierei. Toate acestea se încarcă de sens și sunt menite să creeze o atmosferă specială în timpul slujbelor religioase. Veșmintele au de asemenea o strânsă legătură cu rangul și funcția slujitorului altarului. Pentru mai multe informații legate de aceste veșminte, cei interesați pot să verifice website-ul vesmintebisericesti.ro, unde acestea sunt prezentate și disponibile chiar spre achiziție.