Tribunalul Sibiu a respins joi, 20 noiembrie, cererea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov (DGRFP), instituție subordonată ANAF, de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor familiei Klaus Iohannis, fostul președinte al României.
Potrivit unui răspuns oficial transmis instanței și citat de Agerpres, decizia a fost luată într-un dosar în care statul solicitase blocarea preventivă a bunurilor pentru a garanta plata unor despăgubiri legate de folosirea neautorizată a jumătății unui imobil din centrul Sibiului — situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29.
„Instanța a respins cererea formulată de reclamantul Statul Român prin DGRFP Brașov, având ca obiect instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor pârâților în vederea garantării recuperării prejudiciului pretins”, se arată în comunicatul Tribunalului.
🔍 De ce a cerut statul sechestrul?
Conform ANAF, familia Iohannis a deținut jumătate din imobilul de pe Bălcescu 29 între 1999–2016, încasând peste 320.000 de euro din chirii — în principal de la Raiffeisen Bank, care a închiriat parterul.
🔹 În 2015, Curtea de Apel Brașov a stabilit că dreptul de proprietate al familiei era nelegal, iar în aprilie 2016, titlul lor a fost radiat din Cartea Funciară.
🔹 În octombrie 2024, statul a preluat efectiv jumătate din imobil, ca urmare a unei moșteniri vacante culese de stat.
În august 2025, ANAF i-a notificat pe soții Iohannis o somatie de plată de 4,7 milioane lei — sumă formată din:
- chirii încasate nejustificat,
- dobânzi,
- penalități legale.
Deoarece familia nu a plătit voluntar și nici nu a dat garanții, DGRFP a introdus o acțiune civilă și a cerut măsuri asigurătorii — printre care sechestrul bunurilor (conturi, imobile, autovehicule etc.).