Tichetele de masă cresc la 50 lei de la 1 ianuarie 2026
Consiliul Național Tripartit – format din Guvern, sindicate și patronate – s-a încheiat fără o decizie concretă privind evoluția salariului minim pentru 2026. Singurul acord între părți a vizat majorarea valorii tichetelor de masă de la 40,18 lei la 50 lei, măsură ce va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.
„De aceste tichete beneficiază milioane de angajați și sunt o formă bună de susținere a puterii de cumpărare”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România, subliniind că patronatele au acceptat această creștere în contextul inflației ridicate. Totuși, pe tema salariului minim, divergențele rămân profunde.
Sindicatul BNS a confirmat că nu s-a luat nicio decizie în această sesiune. „Premierul a comunicat că va lua o decizie spre finalul lunii noiembrie, lăsând spațiu pentru discuții cu toți actorii implicați”, a spus Grigore Mare, vicepreședintele BNS. Sindicaliștii propun o creștere la 4.325–4.405 lei, în timp ce unele organizații cer chiar 4.500 lei, invocând directiva europeană care prevede ca salariul minim să reprezinte 50% din salariul mediu brut.
În contrast, patronatele susțin înghețarea salariului minim la nivelul actual de 4.050 lei, argumentând că orice majorare ar pune în pericol IMM-urile, deja asfixiate de taxe și costuri crescute. „În ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a afirmat Sterică Fudulea, din conducerea IMM România.
Surse guvernamentale indică faptul că premierul Ilie Bolojan înclină clar spre varianta patronatelor. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat anterior că „în principiu, salariul minim nu va crește” în 2026. Aceeași poziție o susțin și liderii UDMR și USR, ultimii propunând chiar reducerea taxării pe salariul minim în loc de majorare.
Pe fondul acestui impas, zeci de mii de sindicaliști au protestat miercuri în fața Guvernului, cerând nu doar creșterea salariului minim și a pensiilor, ci și indexarea veniturilor cu inflația, deblocarea posturilor în sănătate și respectarea sentințelor judecătorești.
În contextul în care România are cea mai mare rată a inflației din UE, decizia finală privind salariul minim – așteptată până la sfârșitul lui noiembrie – va deveni un test crucial al echilibrului între responsabilitate fiscală și dreptul la un trai decent.