Breaking news

Teatrul EXCELSIOR reia spectacolul „Cocoşelul neascultător”

„Cocoşelul neascultător”, o poveste scrisă și pusă în scenă acum mai bine de o jumătate de secol de maestrul Ion Lucian, revine pe scena Teatrului EXCELSIOR, duminică, 31 octombrie, de la ora 11.00. Cel mai longeviv spectacol al instituţiei va străluci din nou sub reflectoare, invitând spectatorii de toate vârstele să înveţe una dintre valorile pe care doar emoţia din sălile de spectacol le poate oferi: respectul pentru moştenirea artistică.

Prin acest demers, Teatrul EXCELSIOR îşi doreşte să demonstreze o dată în plus că, prin spectacolele, programele şi proiectele propuse le oferă celor care îşi pun priceperea în slujba artei nu numai o instituţie modernă şi curajoasă, ci şi un lăcaş de cultură cu tradiţie. „Cocoşelul neascultător” este spectacolul pe care maestrul Ion Lucian l-a lăsat cu rol testamentar Teatrului EXCELSIOR, este cea mai puternică evocare a artei sale şi a crezului care l-a condus până în ultima clipă în misiunea sa de a clădi un teatru care promovează excelenţa, pentru tânăra generaţie. Reintroducerea acestui titlu între spectacolele curente oferă publicului şansa întâlnirii cu o producţie de o valoare inestimabilă datorită istoriei sale şi a performanţei de a se fi păstrat conceptul regizoral original, mare parte a distribuţiei, precum şi designul costumelor şi al decorului – reconfecţionate după ideea originală.

Despre spectacolul „Cocoşelul neascultător”, maestrul Ion Lucian a declarat, în ultimul său interviu:

Ion Lucian: Între 5 mai şi 1 iunie am scris o piesă, ca să se joace o dată, de 1 iunie. Şi se joacă de 54 de ani fără întrerupere – „Cocoşelul neascultător”. 

Este adevărat că există o ţară în care a fost inclusă în manualele şcolare?

  1. L.: Da, în Spania… Am avut noroc pentru că am jucat pentru copii şi ştiam cum sunt reacţiile lor. Şi atunci mi-am spus că trebuie speculat acest mare atu – copilul vrea să participe. O piesă trebuie dirijată cu grijă, astfel încât să nu-l scapi! Aşa că spectacolul este interactiv. Iată că, după 54 de ani de existenţă nu s-a întrerupt, totdeauna s-a jucat pe undeva… A salvat trei teatre de la faliment. Ăsta a fost norocul meu…

Care este cea mai frumoasă declaraţie din partea unui copil spre dumneavoastră?

  1. L.: Este una care nu mi-a fost făcută direct… De fapt, sunt mai multe momente emoționante, nişte veritabile declaraţii de dragoste: un copil care a venit la Liceul Sfântul Sava să vadă piesa cu mama sa… Mama sa i-a dat în pauză un sendviş cu şuncă şi, când a intrat în sală, după pauză, l-a văzut murdar la buză de o firimitură de pâine. Copilul dispăruse de lângă ea. L-a găsit la marginea scenei, făcându-i semne disperate cocoşelului: „Vino să-ţi dau şunca, ţi-am păstrat-o ţie, că asta-i mai bună. Eu am mâncat numai pâinea”. Declaraţia asta am simţit-o ca fiind o declaraţie de dragoste pentru mine. Iar un copil din Timişoara mi-a trimis un leu într-un plic să-i cumpăr grăunţe cocoşelului. Am primit nenumărate declaraţii de genul acesta… În Franţa am jucat în faţa unui copil suferind – paralizat, de mic. După spectacolul „Cocoşelul neascultător”, când ne-am luat rămas bun de la public coborând în sală… copilul l-a mângâiat pe Cocoşel… a fost prima dată când făcea un gest… Astea nu se uită!