Breaking news

Senatul nu vrea să ancheteze presupusa datorie a Germaniei către România

Senatul României nu este de acord cu înființarea unei comisii care să verifice informațiile cu privire la o datorie istorică pe care Germania ar avea-o către România.

Preşedintele Senatului, Vasile Blaga, a anunţat, joi, fosrul legislativ a respins propunerea de înfiinţare a comisiei speciale privind datoria istorică pe care Germania o are către România pe motiv că BNR a spus că nemții nu au nicoo datorie la noi.

Propunerea de înfiinţare a a Comisiei a fost respinsă cu 65 de voturi „împotrivă”, 48 „pentru” şi trei abţineri.

Conducerea Senatului a luat act, la finele lunii octombrie, de o scrisoare semnată de Radu Golban, economist, în care era semnalată existenţa unei datorii istorice a Germaniei către România, membrii Biroului Permanent hotărând să propună acestei Camere înfiinţarea unei comisii care să analizeze situaţia.

Profesorul Radu Golban spune că s-au făcut presiuni internaţionale asupra României pentru a renunţa la aceste creanţe, de vreme ce o eventuală recuperare a lor ar putea crea un precedent, iar astfel mai multe ţări ar putea cere Germaniei să-şi onoreze datoriile istorice.

”Nu s-a renunţat doar la aceste creanţe, ci şi la posibilitatea unor discuţii pe această temă. Momentul nu este oportun, din moment ce şi România şi-a luat angajamentul să sprijine un fond de salvare a Uniunii Europene”, a spus Golban.

România şi Germania au încheiat în 23 martie 1939 un contract de clearing, prin care ţara noastră se obliga să livreze Berlinului diverse mărfuri. Contractul prevedea că Germania trebuia să plătească în mărci germane imperiale către BNR, care achita apoi în lei româneşti către exportatori.

După izbucnirea controversei, reprezentanţii Ministerului german de Finanţe au susţinut că România a renunţat la orice pretenţie financiară faţă de Germania semnând Tratatul de Pace de la Paris, la 10 februarie 1947.

Și România s-a angajat prin Tratatul de Pace de la Paris, semnat la vremea aceea de ministrul de externe Gheorghe Tătărescu, să renunțe la alte obligaţii financiare ale Germaniei, cu excepţia datoriei de dinainte de Război.

Mai există documente istorice care atestă  datoria către România:

– Comisia Bergier – comisie de anchetă a Elveţiei, instituită în anul 1998, pentru a analiza tranzacţiile cu aur în timpului celui de al doilea război mondial

– Arhiva Germaniei, numărul de registru al arhivei germane din Berlin este: R 2 / 222

– dosarul cuprinde ultimul extras de cont al Casei de compensaţie.

În acest moment nu există un document care să ateste faptul că România ar fi renunţat la aceste datorii.

Datoria reprezintă soldul aferent relaţiilor comerciale româno-germane derulate în baza acordului de cliring din anul 1935.

Deși documentul nu poate fi contestat, consilierul BNR Adrian Vasilescu, a declarat în luna august la o emisiune a Antena 3, că “nu avem date din care să reiasă că Germania ne e datoare această sumă”. Demonstrând reaua credință în recuperarea unei datorii ce se ridică la circa 20 miliarde euro.