Sebastian Popescu explică de ce solicită CCR, anularea alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025

Președintele Partidului Noua Românie, Sebastian Popescu, a explicat în exclusivitate pentru exclusivNEWS.ro, de ce a contestat rezultatul primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, desfășurat în 4 mai 2025.

Președintele PNR susține că scopul pincipal al contestației, NU este anularea alegerilor, ci să tragă un semnal de alarmă cu privire la faptul că și aceste alegeri prezidențiale au fost viciate și că rezultatul final al celor doi clasați este rodul unor încălcări sistematice de legislație electorală și au la bază o manipulare grosolană a opiniei publice.

”Procedural, a trebuit să formulez o contestație a rezultatului primului tur al alegerilor prezidențiale, pentru a putea fi depusă la CCR. În realitate, scopul principal al acetui demers democatic și legal, este acela de a aduce la cunoștința opiniei publice faptul că aceste alegeri nu au fost nici libere, nici corece, nici democratice și nici transparente. Nu a existat nicio egalitate de șanse pentru toți cei 11 candidați. 4 au fost mega promovați și favorizați de toată lumea și mass media, iar ceilalți 7 au fost marginalizați și etichetați drept irelevanți, fapt ce le-a scăzut dramatic orice șansă la o cursă electorală echitabilă”, a declarat Sebastian Popescu pentru exclusivNEWS.ro.

Contestația formulată de candidatul PNR la prezidențiale, invocă multiple încălcări ale principiilor democratice și ale legislației electorale în alegerile prezidențiale din 4 mai 2025. Principalele argumente sunt:

• Inegalitatea de șanse în mass-media: Clasificarea candidaților în „relevanți” și „irelevanți”, alocarea inechitabilă a timpului de antenă, și excluderea unor candidați din dezbateri.

• Manipularea opiniei publice: Prin sondaje selective, promovarea „votului util”, și utilizarea de comentarii automate pe platforme sociale (TikTok).

• Încălcări ale GDPR și ale legislației electorale: Utilizarea abuzivă a listelor electorale pentru campanii politice și trimiterea de SMS-uri interzise.

• Probleme tehnice: Persoane decedate menținute pe listele electorale și aplicarea abuzivă a regulilor privind eticheta electorală.

• Deturnarea campaniei unor candidați: Presiuni asupra Elenei Lasconi să se retragă în favoarea lui Nicușor Dan.

• Favorizarea partidelor parlamentare: Discriminarea partidelor neparlamentare în desemnarea reprezentanților în birourile electorale.

 

Iată textul integral al contestației depuse la Curtea Constituțională  României:

 

Către Curtea Constituțională a României

Sebastian Constantin Popescu, în calitate de Președinte al Partidului Noua Românie și candidat la funcția de Președinte al României la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, identificat prin CNP: 10000000000, în baza articolului 52 din legea 370/2004, în baza Constituției României și a Hotărârii Nr. 32 din 6 decembrie 2024 a CCR, în termenul legal, formulez prezenta

CONTESTAȚIE

Prin care solicit anularea rezultatului alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, din următoarele

MOTIVE

1. Încălcări grave ale principiilor democratice și al egalității de șanse în alegeri

 

Potrivit art.2 alin. (1) din Constituție, „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum”, iar alin. (2) precizează faptul că ”Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.

În timp ce Art. 8 alin. (1) din Constituție, spune că ”Pluralismul în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale”, iar alin (2) prevede faptul că ”Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei”.

Raportat la aceste articole din Constituție, Curtea Constituțională a României, prin Hotărârea Nr. 32 din 6 decembrie 2024, a statuat: ”Caracterul corect al alegerilor este o expresie a suveranității și un principiu fundamental al statului român, care stă la baza stabilirii rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României. Ca atare, statul are obligația de a asigura un proces electoral transparent în toate componentele sale pentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor, acestea fiind premisele unei autentice democraţii constituţionale, a evoluţiei democratice a statului şi a asigurării existenţei statului de drept”.

Procesul electoral din anul 2025, privind alegerea Președintelui României, a fost viciat sistemic pe toată durata desfășurării sale, prin acțiuni și inacțiuni care au:

1. Subminat caracterul liber, universal și corect al votului(Art. 62 din Constituție);
2. Încălcat principiul egalității de șanse(Art. 16 din Constituție și Art. 36 din Legea 334/2006);
3. Denaturat transparența procesului electoral(Art. 1 alin. (3) din Constituție).

Televiziunile naționale din România (cu excepția TVR), radiourile naționale (cu excepția SRR) presa scrisă și cea online, influenceri, formatori de opinie, jurnaliști, case de sondare a opiniei publice și chiar de către unul dintre candidați – Nicușor Dan, au împărțit în mod manipulator cei 11 candidați în două categorii:

„Relevanți” (5 candidați beneficind de acoperire media masivă);

„Irelevanți” (6 candidați marginalizați sistematic).

În acest mod a fost afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale, fiind viciat rezultatul final cu privire la ierarhia primilor doi candidați în primul tur al alegerilor prezidențiale, încâlcându-se prevederile Art. 4 din Legea 504/2002 cu privire la obligativitatea informării echilibrate și contravin Hotărârii CCR nr. 32/2024 cu privire la manipularea procesului electoral.

Prin mesaje repetitive de tipul:„Nu votați pe X, nu are șanse”, „Aplicați votul util”, s-a indus o percepție falsă asupra alegătorilor, determinându-i să renunțe la opțiunile lor reale, încălcându-se astfel Art. 62 din Constituție.

CNA a tolerat încălcarea timpilor de antenă echitabili (Art. 38 din Legea 370/2004). Posturile TV au acționat ca actori partizani, promovând masiv doar 5 din cei 11 candidați la prezidențiale.

1. Încălcarea principiului egalității de șanse prin discriminarea candidaților în mass-media

În perioada campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2025, majoritatea televiziunilor și radiourilor (cu excepția TVR și Radio România) au încălcat sistematic principiile legale privind egalitatea de șanse, astfel:

1. Clasificarea abuzivă a candidaților în „relevanți” și „irelevanți”

Candidați promovați constant: George Simion, Nicușor Dan, Crin Antonescu, Victor Ponta, Elena Lasconi.

Candidați marginalizați pe motiv că sunt ”irelevanți”: Sebastian Popescu, Silviu Predoiu, Lavinia Șandru, John Ion Banu Muscel, Cristian Terheș, Daniel Funeriu.

2. Practici ilegale de promovare selectivăprin Dezbateri electorale organizate discreționar doar cu cei 5 candidați ”relevanți” sau cu reprezentanții acestora, dar și prin difuzarea de știri zilnice dedicate exclusiv celor 5 candidați, ignorându-i pe ceilalți 6.
3. Promovare masivă a unor candidați pe anumite posturi tv:
4. Realitatea Plusl-a promovat masiv și exclusiv pe George Simion
5. România TVl-a promovat masiv și exclusiv pe Victor Ponta
6. Antena 3l-a promovat masiv și exclusiv pe Crin Antonescu, pe locul doi la promovare a fost Nicușor Dan, pe locul trei Elena Lasconi, pe locul 4 Victor Ponta și pe locul cinci Lavinia Șandru.
7. Digi24 & B1TVau promovat masiv, chiar și în ziua votului, doar pe Nicușor Dan

Imparțial a fost Pro TV, care au ales să promoveze prin diverse interviuri și știri , doar 5 din cei 11 candidați, în speță Nicușor Dan, Elena Lasconi, Victor Ponta, Crin Antonescu și George Simion.

5. Antena 1 a promovat sistematic doar 3 candidați: Crin Antonescu, Nicușor Dan și Elena Lasconi.

4.Încălcarea obligației de alocare egală a timpului de antenă

CNA nu a monitorizat corect timpii de antenă și expunerea media a candidaților.

Posturile TV au refuzat să ofere spațiu echitabil tuturor candidaților, deși au solicitat.

Discriminarea candidaților „irelevanți” a denaturat competiția loială.

Refuzul de a-i include în dezbateri/știri a creat un dezavantaj electoral grav.

Încălcarea obligației de informare echilibrată (Art. 4 din Legea 504/2002 – Legea audiovizualului)

Posturile TV au acționat ca „actori statali”, promovând selectiv anumiți candidați.

CNA a neglijat atribuțiile de control (monitorizarea expunerii media).

Manipularea percepției publice prin excluderea candidaților a afectat libertatea de alegere.

Inducerea ideii că „doar 5 candidați contează” a denaturat voința alegătorilor.

Candidații marginalizați au pierdut voturi din cauza lipsei de vizibilitate.

Diferențele mici dintre candidații „relevanți” ar fi putut fi altfel dacă presa acționa corect.

Alegătorii au fost îndrumați spre „votul util”, nu spre opțiunile lor reale.

Articolul 37, alin (1)  din legea 370/2004, prevede faptul că: ”În campania electorală candidații și, după caz, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care i-au propus, precum și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor și marșurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislația în vigoare”.

Prin promovarea masivă doar a cinci din cei 11 candidați la prezidențiale, televiziunile și radiourile au încălcat Articolul 38 din legea 370/2004, care prevede faptul că:

(1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

1. a) ale electoratului – de a primi informații corecte, astfel încât să își poată exercita dreptul de vot în cunoștință de cauză;
2. b) ale candidaților și partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care îi susțin – de a se face cunoscuți și de a-și prezenta platformele, programele politice și ofertele electorale;
3. c) ale radiodifuzorilor – de a-și exercita drepturile și responsabilitățile care decurg din profesiunea de jurnalist.

Potrivit Articolului 38 alineatul 2 din legea 370/2004, prevede faptul că ”Radiodifuzorii publici și privați sunt obligați să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfășurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate și corecte pentru toți candidații și toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care îi susțin”.

Televiziunile care au promovat discreționar doar 5 din ce 11 candidați, au încălcat grav prevederile art 38 alin 2 din legea 370/2004, întrucât nu au asigurat ”desfășurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate și corecte pentru toți candidații și toate partidele politice”.

În plus, articolul 40 alineatul 2 din legea 370/2004, pecizează faptul că ”Accesul candidaților la serviciile publice și private de radio și televiziune este gratuit. Posturile private de radio și televiziune vor oferi candidaților timpi de antenă proporționali cu cei practicați de posturile publice. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat de către posturile private de radio și televiziune atrage sancționarea acestora. Sancțiunile sunt stabilite prin decizii ale Consiliului Național al Audiovizualului”.

Curtea Constituțională a României a stabilit prin Hotărârea Nr. 32 din 6 decembrie 2024, faptul că ”Egalitatea şanselor trebuie garantată tuturor candidaţilor şi partidelor şi trebuie să

stimuleze statul să adopte o atitudine obiectivă și imparţială faţă de ei şi să aplice aceeaşi legislaţie în mod echitabil tuturor”. Or prin promovarea masivă în campania electorală, a cinci cin cei 11 candidați de către principalele televiziuni din România, în speță, Pro TV, Antena 1, Antena 3 CNN, Realitatea Plus, România TV, Digi 24, B1 TV și a Europa FM, Digi FM, egalitatea de șanse pentru toți cei 11 candidați la prezidențiale, nu a fost asigurată.

Potrivit Art. 10 din legea 504/2002, Consiliul Naţional al Audiovizualului,  în calitate de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale Consiliul avea obligaţia să asigure respectarea exprimarii pluraliste de idei şi de opinii în campanie, în mod echitabil pentru toți cei 11 candidați la prezidențiale, lucru pe care nu l-a făcut.

• Manipularea opiniei publice prin sondaje de opinie și promovarea teoriei „votului util”

În perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2025, mass-media a prezentat în mod selectiv și denaturat sondaje de opinie, încălcând principiile democratice și legile electorale.

Dreptul la o competiție electorală echitabilă a fost denaturat prin excluderea sistematică a unor candidați din sondajele prezentate în mass media.

Sondajele au prezentat rezultate doar pentru 5 din 11 candidați, iar ceilalți au fost:

– Completați greșit (e.g., Sebastian Popescu, candidatul Partidului Noua Românie, prezentat ca „independent”).

– Arătați cu 0,0% intenție de vot, deși aveau susținere reală în teritoriu.

Prin eliminarea candidaților din sondaje, mass-media a transmis publicului că doar anumiți candidați au șanse, determinând alegătorii să renunțe la opțiunile lor reale.

Formatorii de opinie și mass-media au insistat obsesiv că alegătorii trebuie să voteze doar candidații „cu șanse”, denaturând libertatea de alegere.

Sondajele au creat un dezechilibru flagrant, oferind vizibilitate preferențială unor candidați și marginalizându-i pe alții.

Prezentarea greșită a candidaților (Sebastian Popescu ca „independent”) a denaturat competiția loială.

Încălcarea dreptului la informare corectă (Art. 31 din Constituție) – Cetățenii au dreptul la informații exacte – prezentarea unor sondaje manipulate a indus în eroare alegătorii.

Prin teoria „votului util”, alegătorii au fost determinați să renunțe la preferințele reale, încălcându-li-se libertatea de exprimare.

Prezentarea unor sondaje false sau incomplete constituie o fraudă la adresa procesului democratic.

Alegătorii au fost determinați să voteze tactic, nu în concordanță cu convingerile lor.

Candidații marginalizați în sondaje au pierdut voturi din cauza percepției false că „nu au șanse”.

Diferențe infime între candidații principali (locurile 2-3) ar fi putut fi altfel dacă alegătorii nu erau manipulați.

Surse sondaje opinie campanie electorală:

https://www.antena3.ro/politica/alegeri-prezidentiale-2025/lupta-in-3-pentru-un-loc-in-finala-prezidentiala-ce-arata-ultimele-sondaje-cine-a-pierdut-cele-mai-multe-procente-in-campanie-744274.html

Luptă strânsă între George Simion, Crin Antonescu și Nicușor Dan – sondaj Flashdata

https://stirileprotv.ro/alegeri/prezidentiale/2024/un-nou-sondaj-de-opinie-prezinta-rezultate-surprinzatoare-total-diferite-de-ultimele-date-acesta-include-si-diaspora.html

https://hotnews.ro/alegeri-prezidentiale-2025-sondaje-de-opinie-despre-candidati-in-urma-cu-2-luni-si-ce-arata-acum-1960425

https://hotnews.ro/exclusiv-ultimul-mare-sondaj-inainte-de-primul-tur-al-alegerilor-prezidentiale-2025-de-duminica-lupta-extrem-de-stransa-pentru-finala-prezidentiala-1961609

1. Manipularea românilorprin utilizarea masivă de comentarii artificiale pe platforma TikTok

În perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, s-a observat o acțiune coordonată de influențare a alegătorilor prin bombardarea utilizatorilor TikTok din România cu comentarii repetitive și suspecte, promovând exclusiv candidaturile domnilor Nicușor Dan și George Simion. În acest mod, numai pe rețeaua TikTok au fost publicate pe toate transmisiile live dar și la videoclipurile din secțiunea ForYou, peste un miliard de comentarii.

Modus operandi identic cu cel din 2024 (cazul Călin Georgescu)

La fel ca în campania anului 2024 – când CCR a admis existența unor practici de manipulare prin intermediul comentariilor automate în favoarea unui candidat – și în 2025, s-a folosit un sistem similar, dar la o scară mult mai largă.

Miliarde de comentarii generice (e.g., „GS președinte”, „ND11”, „Votăm GS”, „M-ai convins, votăm ND”) au inundat atât secțiunea „For You”, cât și transmisiunile live urmărite de utilizatori.

Conturi fake sau suspecte: Majoritatea acestor mesaje au fost postate de profiluri cu urmăritori foarte puțini sau zero, nume generate aleatoriu (combinații de cifre/litere), fără poze de profil sau activitate organică.

Deși OUG 1/2025 a introdus obligativitatea „etichetei electorale” pentru conținutul online (permițând eliminarea videoclipurilor nedeclarate corect), nu a existat nicio reglementare care să prevadă controlul comentariilor automate.

Platformele sociale (în special TikTok) au fost copleșite de spam organizat în favoarea candidaților George Simion și Nicușor Dan, dar niciun organism de autoritate nu a intervenit.

Efectul psiho-social: Bombardarea cu mesaje identice a creat o falsă percepție a susținerii masive, influențând indecent alegătorii să creadă că cei doi candidați erau singura opțiune majoritară.

Aceste practici au denaturat competiția electorală, oferind candidaților George Simion și Nicușor Dan un avantaj necinstit. Au înșelat opinia publică, simulând o popularitate artificială.

CCR a stabilit prin Hotărârea Nr. 32 din 6 decembrie 2024, faptul că ”Statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni orice interferență nejustificată în procesul electoral prin raportare la principiile constituționale. Pe de altă parte, statul are și datoria de neutralitate, care include și obligația de a întări reziliența alegătorilor, inclusiv prin conștientizarea electoratului cu privire la utilizarea tehnologiilor digitale în cadrul alegerilor, în special prin furnizarea de informații și sprijin adecvat. Prin urmare, statul trebuie să facă față provocărilor și riscurilor generate de campaniile de dezinformare organizate, de natură să afecteze integritatea proceselor electorale”

Statul român prin instituțiile de resort, nu au luat măsurile ncesare pentru ca noile alegeri prezidențiale din anul 2025, să nu fie la fel de viciate de campania derulată de anumiți candidați în mediul online. Și asta în condițiile în care CCR prin Hotărârea 32 din 2024, a stabilit că: ”principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Președintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”.

Și în acest scrutin electoral, la fel ca și cel din 2024, a fost afectat caracterul liber exprimat al votului cetățenilor, încălcându-se prevederile Art. 81 alin. (1) din Constituție, care precizează că ”Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”.

CCR a stabilit în 2024, prin Hotărârea Nr. 32, faptul că: ”Libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie include dreptul de a fi corect informați înainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie presupune dreptul de a obține informații corecte despre candidați și procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum și protecția împotriva influenței nejustificate, prin acte/ fapte nelegale și disproporționate, asupra comportamentului de vot”.

În cadrul alegerilor din 2025, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul sondajelor de opinie, prin promovarea execesivă doar a 5 din cei 11 candidați, prin utilizarea sistemelor de inteligență artificială, prin generarea de comentarii automate pe platformele online pentru George Simion și Nicușor Dan, cât și prin etichetarea a șase dintre candidați ca fiind ”irelevanți” și transmiterea mesajului că își irosesc votul dacă îi votează pe candidații ”fără șanse”.

În baza rapoartelor de monitorizare de la SRI, veți putea constata că doi dintre cei 11 candidați la prezidențiale, în speță George Simion și Nicușor Dan, culmea, amândoi au și intrat în turul doi,

au beneficiat de un tratament preferențial pe platformele de social-media, similar ca cel din cazul Călin Georgescu, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor.

Întreg sistemul de manipulare care a stat în spatele lui Călin Georgescu, a fost transferat în campania lui George Simion. ”Sistemul” nu s-a predat ci s-a regrupat din mers pentru a continua ”lupta” de putere.

”Echipa” lui Nicușor Dan s-a ”inspirat” din sistemul patentat de Călin Georgescu și cu ”sprijin” extern a reușit o manipulare eficientă a românilor din Diaspora.

În timp ce Călin Georgescu declara public că și-a făcut campanie cu ajutorul celor 10,000 de voluntari care s-au implicat ”gratuit” în campania sa, Nicușor Dan a spus că a făcut campanie cu banii din donațiile provenite de la 10.000 de susținători. Interesantă similitudine, a cifrei 10.000 de buni samariteni, care cu toții s-au implicat voluntar în susținerea celor doi candidați.

După anularea alegerilor din 2024, Statul român trebuia să garanteze egalitatea de şanse tuturor candidaţilor şi să aplice aceeaşi legislaţie în mod echitabil tuturor, lucru care nu s-a întâmplat în campania electorală prezidențială din anul 2025.

Având în vedere prevederile art.37 din Constituție, raportat la cele expuse, consider că a fost afectată egalitatea de șanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuși dreptului de a fi ales. Promovarea masivă a cinci candidați, a condus la reducerea direct proporțională a expunerii în mass media tradițională și mass media online, cât și pe marile platforme sociale, a celorlalți candidați în procesul electoral.

În acest mod, alegătorii au fost împiedicați să-și formeze o opinie despre toți candidații și au fost induși în eroare cu privire la șansele tuturor celor 11 competitori electorali.

1. Deturnarea campaniei Elenei Lasconi în favoarea lui Nicușor Dan

USR, prin acțiunile sale, a transformat rolul de actor politic în rol de actor statal, exercitând o influență nepermisă asupra propriului candidat și asupra electoratului.

Acțiunile USR au inclus:

Executarea politică a candidatei Elena Lasconi: USR a exercitat presiuni asupra Elenei Lasconi, obligând-o să se retragă din cursă în favoarea lui Nicușor Dan.

Blocarea surselor de finanțare: USR a împiedicat accesul Elenei Lasconi la resursele financiare necesare pentru o campanie electorală echitabilă.

Propagandă electorală partizană: USR a transmis în mod obsesiv alegătorilor mesajul că Nicușor Dan are șanse mai mari, deși Elena Lasconi a obținut peste 1,7 milioane de voturi în alegerile din 2024, intrând în turul doi.

Promovarea insistentă a ‘votului util’: USR a îndemnat insistent alegătorii să voteze ‘util’ pentru Nicușor Dan, ignorând dreptul alegătorilor de a-și exprima liber opțiunea.

Deturnarea reprezentanților USR din birourile electorale: Întreaga rețea de reprezentanți USR din birourile electorale județene și din secțiile de vot a fost deturnată în favoarea lui Nicușor Dan, privând-o pe Elena Lasconi de susținere politică și electorală, dar și de peste 20.000 de voturi.

Aceste acțiuni reprezintă o încălcare flagrantă a articolului 2, alineatul (1) din Constituția României, care stipulează că ‘suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin reprezentanții săi și prin referendum’. Prin deturnarea campaniei electorale și manipularea alegătorilor, USR a subminat dreptul poporului de a-și exprima liber voința.

De asemenea, acțiunile USR încalcă articolul 37, alineatul (1) din Constituție, care garantează libertatea întrunirilor. Deturnarea reprezentanților USR din birourile electorale a împiedicat Elena Lasconi să beneficieze de o reprezentare echitabilă în procesul electoral.

În plus, aceste acțiuni contravin Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, care prevede principii precum egalitatea de șanse între candidați și desfășurarea unei campanii electorale corecte și transparente.

În acest mod, USR a acționat ca un mecanism de deturnare a procesului democratic prin:

Retragerea forțată a candidaturii Elenei Lasconi (deși în 2024 a obținut 1.772.500 de voturi, intrând în turul doi), sub pretextul „votului util”.

Blocarea surselor de finanțare pentru campania proprie, și dirijarea resurselor umane și logistice ale USR pentru susținerea lui Nicușor Dan.

Presiuni asupra alegătorilor prin mesaje obsessive care transmiteau „șanse superioare” ale lui Nicușor Dan, deși sondele independente arătau un echilibru între candidați.

Reprezentanții USR din BEJ și secțiile de vot au fost mobilizați pentru Nicușor Dan, în loc să asigure reprezentarea candidatului Elena Lasconi și implicit voturi pentru aceasta. Prin această ”manevră”, au fost deturnate peste 20.000 de voturi de la Elena Lasconi pentru Nicușor Dan.

Diferența infimă de 86.87 de voturi între Nicușor Dan (locul 2) și Crin Antonescu (locul 3) demonstrează impactul decisiv al deturnării campaniei electorale de către USR.

Este extrem de suspectă scăderea dramatică a voturilor obținute de Elena Lasconi, de la 1.772.500 în noiembrie 2024 la doar 252.721 în mai 2025. Această ‘evaporare’ a peste 1,5 milioane de voturi ridică suspiciuni legitime privind corectitudinea procesului electoral.

24 noiembrie 2024: Elena Lasconi – 1.772.500 voturi (intrare în turul 2).

4 mai 2025: Elena Lasconi – doar 252.721 voturi.

Cum se explică o pierdere de 1,5 milioane de voturi în 5 luni?

Presiunea votului util: Mesajul USR a fost „doar Nicușor Dan poate învinge PSD-PNL”, determinând transferul forțat al electoratului.

Deturnarea structurilor USR:

Birourile Electorale Județene (BEJ) și cei ~20.000 de reprezentanți USR au fost instruiți să promoveze exclusiv pe Nicușor Dan, lăsând-o pe Lasconi fără susținere.

Secțiile de vot au fost folosite pentru a influența alegătorii să voteze „strategic”.

Diferența infimă dintre Nicușor Dan (locul 2) și Crin Antonescu (locul 3):

Doar ~86.837 de voturi i-au separat pe cei doi.

Dacă USR nu forța transferul voturilor de la Lasoni către Nicușor Dan, rezultatul ar fi fost drastic diferit.

1. Încălcarea principiului egalității în drepturi prin favorizarea partidelor parlamentare

Guvernul României a modificat legea 370/2004, prin Oug 1/2025, generând discriminare între partidele parlamentare și cele neparlamentare.

Art. 3 alin. 4 din OUG 1/2025 acordă partidelor parlamentare dreptul de a desemna

reprezentanți în Birourile Electorale Județene (BEJ) și în secțiile de votare, indiferent dacă

acestea au un candidat validat la alegerile prezidențiale. În schimb, partidele neparlamentare au fost obligate să aibă un candidat validat pentru a putea desemna reprezentanți în structurile electorale, ceea ce creează o situație profund discriminatorie, încălcând principiul egalității în drepturi prevăzut de Art. 16 alin. (1) și (2) din Constituția României.

OUG creează o discriminare vădită între partidele parlamentare și cele neparlamentare, permițând primelor să desemneze reprezentanți în BEJ chiar dacă nu participă în mod efectiv la alegeri, în timp ce partidele neparlamentare, deși cu candidaturi validate, sunt excluse.

Încălcarea pluralismului politic (art. 8 alin. (2) din Constituție). O competiție electorală echitabilă presupune tratament egal. Excluderea unui partid cu candidat validat afectează pluralismul democratic și distorsionează procesul electoral.

Reprezentare disproporționată și lipsită de fundament legal. Alianța electorală “România Înainte” (PSD-PNL-UDMR), sprijinind același candidat, a avut trei reprezentanți în BEJ. S-a creeat astfel o suprareprezentare în favoarea unui singur candidat, în contradicție cu principiul unui singur reprezentant per candidat.

Prevederile OUG 1/2025 subminează pluralismul și competiția democratică, prin acordarea automată de reprezentare unor partide care nu candidează.

Creează un regim privilegiat pentru partidele parlamentare cu privire la participarea lor în alegerile prezidențiale.

Încalcă principiul echității electorale și reprezentării echitabile a tuturor competitorilor electorali.

Prin excluderea PNR, PLAN, PNCR și PUSL de la desemnarea unui reprezentant în BEJ, deși au avut candidați validați pentru alegerile prezidențiale, se încalcă art. 16 alin. (1) și (2), art. 8 alin. (2), art. 37 și art. 38 din Constituție.

Încălcarea pluralismului politic și a echității electorale (Art. 8 alin. (2) din Constituție)
Blocarea accesului celor patru partide neparlamentare în BEJ și secțiile de votare,  în timp ce partide ca POT și SOS au fost admise fără a avea candidaturi la prezidențiale, contravine prevederilor constituționale privind libera competiție politică.

Aceasta constituie o ingerință gravă în procesul electoral și o distorsionare a competiției politice, contrar standardelor internaționale în materie electorală.

Acest fapt afectează libertatea alegerilor și dreptul de a participa în mod echitabil, contravenind principiilor internaționale privind organizarea corectă a alegerilor.

Prin exluderea PNR din secțiile de vot și din Birourile Electorale Județene a afectat grav șansele candidatului Sebastian Popescu întrucât membrii și simpatizanții partidului erau motivați de remunerația financiară primită ca urmare a prezenței lor în BEJ și Secțiile de vot. Din acest motiv, candidatul PNR a pierdut din oficiu cel puțin 20.000 de voturi. Este de notorietate faptul că banul motivează omul, mai ales în campania electorală, românii se simt mai motivați în a se implica pentru un candidat dacă știu că au și ceva de câștigat.

VIII. Manipularea Opiniei Publice prin Sloganul Electoral „Turul 2 Înapoi”

George Simion, în campania sa electorală, a promovat în mod insistent sloganul ‘Turul 2 Înapoi’, promițând alegătorilor că, în cazul în care va fi ales președinte, va ‘reda’ turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024, în care s-au calificat Călin Georgescu și Elena Lasconi.

Această promisiune este fundamental falsă și imposibilă din punct de vedere legal, având în vedere că alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate integral de Curtea Constituțională a României prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024.

Această promisiune este falsă și imposibilă din punct de vedere legal, deoarece:

Hotărârea CCR nr. 32/6 decembrie 2024 a anulat întregul proces electoral din 2024, nu doar turul doi.

Nu există nicio bază legală care să permită „reluarea” unui tur electoral anulat, întrucât anularea presupune începerea unui proces electoral nou.

Promisiunea lui George Simion a indus în mod intenționat o percepție eronată asupra alegătorilor, sugerând că turul doi ar putea fi „readus”, ceea ce contravine realității juridice.

Prin urmare, sloganul „Turul 2 înapoi”:
✔ Este o informație falsă, deoarece turul doi nu mai există în sistemul juridic după anulare.
✔ Manipulează opinia publică, creând iluzia unei posibilități inexistente.
✔ Încurajează alegătorii să voteze pe baza unei promisiuni juridic inaplicabile, ceea ce denaturează libertatea votului.

CCR a decis anularea integrală a alegerilor din 2024, iar George Simion a încercat să subvertească această hotărâre prin promisiuni false.

Alegătorii au fost induci în eroare, încălcându-li-se dreptul la o decizie informată.

Campania electorală trebuie să respecte adevărul și să nu manipuleze opinia publică.

Promisiunea lui Simion a fost o minciună electorală sistematică, interzisă de lege.

Simion a încălcat direct această hotărâre, folosind o promisiune imposibilă pentru a câștiga voturi.

George Simion a obținut un avantaj electoral necinstit, bazându-și campania pe o premisă falsă.

Dacă alegătorii ar fi știut că „Turul 2 înapoi” este imposibil, un număr semnificativ ar fi putut alege altfel.

Clasarea sa pe primul loc în turul I (4 mai 2025) a fost influențată decisiv de această manipulare.

Această manipulare a opiniei publice contravine articolului 2, alineatul (1) din Constituția României, care stipulează că ‘suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin reprezentanții săi și prin referendum’. Prin inducerea în eroare a alegătorilor, George Simion a subminat dreptul poporului de a-și exprima liber voința, bazându-se pe informații false.

De asemenea, această acțiune încalcă Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, care prevede principii precum desfășurarea unei campanii electorale corecte și transparente. Promisiunea falsă a lui George Simion a creat o distorsiune a procesului electoral, influențând votul pe baza unor informații eronate.

Faptul că George Simion a obținut primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, bazându-se în mare măsură pe această promisiune falsă, demonstrează impactul semnificativ al manipulării asupra rezultatului electoral.

1. Încălcări grave ale integrității listelor electorale

AUR a denunțat oficial existența a aproximativ 4.000.000 de persoane decedate menținute pe listele electorale permanente.

”Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) denunţă public una dintre cele mai grave fraude sistemice tolerate de statul român în ultimele decenii: menţinerea persoanelor decedate pe listele electorale permanente. Potrivit estimărilor AUR, aproximativ patru milioane de persoane decedate figurează în continuare oficial cu «drept de vot» în România, falsificând realitatea electorală şi oferind pârghii de manipulare în mâinile unui sistem corupt care refuză să piardă controlul. Această situaţie nu este doar o anomalie administrativă. Este o falsificare a voinţei poporului şi o ameninţare directă la adresa democraţiei, datele fiind folosite pentru a umfla artificial prezenţa la vot şi a manipula rezultatele alegerilor. În acest context devine imposibil ca un candidat să obţină pragul necesar de a câştiga din primul tur”, arată reprezentanţii AUR, într-un comunicat de presă transmis joi. https://ziare.com/alegeri-prezidentiale-2025/aur-liste-vot-milioane-morti-victorie-primul-tur-1938783

Această suspiciune aruncă în aer întreg procesul electoral, întrucât nu știm dacă nu cumva în urnele secțiilor de vot din 4 mai 2025, nu se află și voturi provenite de la persoane decedate.

Păstrarea intenționată a persoanelor decedate pe liste constituie fals în înscrisuri și zădărnicire a alegerilor.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că listele electorale inexacte viciază alegerile (Hotărârea Tanase v. Moldova).

Diferențe infime între candidați (ex: între locurile 2 și 3) pot fi determinate de voturile „moarte”.

1. Cenzura electorală prin aplicarea abuzivă a OUG 1/2025 privind eticheta electorală

OUG 1/2025 a introdus o reglementare excesivă a etichetei electorale, transformând Biroul Electoral Central (BEC) într-un instrument de cenzură politică, prin:

1. Eliminarea masivă a conținutului electoralpe motive formale (ex: eticheta nu acoperă 10% din ecran, nu este perfect aliniată);
2. Încurajarea plângerilor abuzivedin partea competitorilor, care au inundat BEC cu mii de reclamații;
3. Auto-cenzura susținătorilordin teama amenzilor de 50.000 de lei.
4. Violarea libertății de exprimare (Art. 30 din Constituție). Cenzura este interzisă explicitîn Constituție, dar BEC a acționat ca cenzor de facto, ștergând mii de mesaje politice.
5. Încălcarea principiului proporționalității (Art. 53 din Constituție). Sancțiunile disproporționate (50.000 lei) și criteriile tehnice excesive (poziția etichetei) nu servesc un interes public legitim, ci îngrădesc libertatea de campanie.
6. Denaturarea competiției electorale (Art. 36 din Legea 334/2006). Eliminarea materialelor unor candidați(ex: Sebastian Popescu) a creat un dezechilibru în favoarea celor care au beneficiat de toleranță.
7. Încălcarea standardelor CEDO (Art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului). Curtea Europeanăa condamnat repetat cenzura subtilă în alegeri (cauza Animal Defenders International v. Marea Britanie).
8. Aplicarea arbitrară a regulilor. Videoclipuri eliminatepentru nerespectarea unor cerințe absurde: Eticheta nu acoperă exact 10% din cadru, sau textul nu este perfect centrat, sau fontul nu este suficient de vizibil.
9. Transformarea BEC într-un „tribunal al etichetelor”. În 5 ore de la notificarea deciziei BEC, prin AEP, marile platforme trebuiau să elimine conținutul respectiv. Deși decizia putea fi atacată la Curtea de Apel București, în decurs de 48 de ore, până se judeca speța, răul fusese deja comis, materialul cu pricina șters, iar campania electorală afectată.
10. Efectul inhibitiv asupra campaniei. Susținătorii candidațilorau renunțat la distribuirea de materiale din teama amenzilor iar discuțiile politice online au fost înghețate de teama sancțiunilor.

Urmare a acestor prevederi extrem de stricte, au fost afectați candidații cu resurse financiare limitate care nu au reușit a se conforma cerințelor tehnice excesive din mers.

1. Încălcări ale GDPR și Legislației Electorale de către AUR și USR

AUR a trimis 1,5 milioane de scrisori către alegători, folosind date personale din listele electorale, pentru a-i solicita să voteze pe George Simion. În acest fel a fost încălcat GDPR, prin prelucrarea datelor personale fără consimțământ explicit al persoanelor vizate și utilizarea abuzivă a listelor electorale în scop electoral, în afara prevederilor legale.

AUR a utilizat în mod neautorizat informații din listele electorale pentru a trimite aproximativ 1,5 milioane de scrisori către cetățeni, solicitându-le să voteze candidatul George Simion. Această acțiune reprezintă o încălcare flagrantă a Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR), în special a articolului 6, care impune existența unui temei legal pentru prelucrarea datelor personale. Utilizarea listelor electorale în scopuri de marketing politic, fără consimțământul explicit al persoanelor vizate, nu se încadrează în niciunul dintre temeiurile legale prevăzute de GDPR.

De asemenea, această acțiune contravine articolului 64 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, aplicabil mutatis mutandis alegerilor prezidențiale, care impune obligația de a asigura o informare corectă și completă a cetățenilor, fără a le prelucra datele personale în mod abuziv.

A încălcat Legea nr. 370/2004 privind listele electorale – Art. 24-26. Listele electorale sunt destinate exclusiv verificării dreptului de vot, nu pentru campanii politice iar accesul și utilizarea neautorizată a acestor date constituie abuz.

Încălcarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor personale – Art. 7. Datele din listele electorale nu pot fi folosite în scopuri de marketing politic.

Această acțiune a avut drept scop manipularea corpului electoral prin folosirea ilegală a datelor personale și distorsionarea procesului democratic prin crearea unui avantaj electoral necinstit.

USR a efectuat campanie electorală prin SMS în favoarea lui Nicușor Dan în data de 3 mai 2025 (în ultima zi a campaniei, când aceasta era interzisă), dar și în ziua votului (4 mai 2025), deși BEC a interzis explicit USR să mai facă campanie pentru Nicușor Dan, întrucât partidul avea candidat validat pe Elena Lasconi.

Potrivit legii 370/2004, orice formă de propagandă în ziua votului este strict interzisă.

USR a primit interdicție explicită de a mai face campanie pentru Nicușor Dan, deoarece susținea oficial pe Elena Lasconi.

Încălcarea GDPR (Art. 5 și 6) prin prelucrarea datelor personale (numere de telefon) fără consimțământ pentru trimiterea de mesaje politice. Utilizarea ilegală a bazei de date cu numere de telefon în scop electoral.

Nerespectarea perioadei de tăcere electorală, afectând neutralitatea procesului;

Inducerea în eroare a alegătorilor prin mesaje neautorizate;

Obținerea unui avantaj electoral ilegitim pentru Nicușor Dan.

Mai mult, Biroul Electoral Central (BEC) a emis o decizie clară prin care interzicea USR să facă campanie electorală pentru candidatul Nicușor Dan, având în vedere că partidul avea validată în cursă propria candidată, Elena Lasconi. Prin desfășurarea de campanie prin SMS pentru Nicușor Dan, USR a ignorat decizia BEC și a eludat prevederile legale privind campania electorală. Această acțiune a creat o confuzie în rândul alegătorilor și a denaturat procesul electoral.

Prin aceste acțiuni concertate, AUR și USR au eludat dispozițiile legale privind protecția datelor personale și campania electorală, creând un avantaj necuvenit candidaților pe care i-au susținut și viciind caracterul liber, corect și egal al procesului electoral.

XII. Vicierea procesului electoral prin aplicarea tardivă a Hotărârii CCR nr. 32/2024

Rezultatul alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025 a fost profund afectat de nelegalitățile sistematice care au marcat procesul electoral, începând cu Hotărârea CCR nr. 32/6 decembrie 2024. Această decizie, luată tardiv, după ce votul în diaspora pentru turul doi începuse deja, a subminat încrederea cetățenilor în autoritatea constituțională, a generat suspiciuni legitime cu privire la motivele reale ale anulării alegerilor din 2024 și a creat un precedent periculos, permițând unor competitori electorali să exploateze politic incertitudinea juridică.

Dacă CCR ar fi intervenit în timp util, iar autoritățile statului ar fi lămurit transparent motivele anulării, alegerile din 2025 nu ar fi fost viciate de această ereditate a suspiciunilor și a lipsei de claritate.

Turul al doilea – O alegere între două opțiuni incompatibile cu statul de drept

Situația creată prin calificarea în turul al doilea a doi candidați cu grave probleme de legitimitate democratică și legalitate reprezintă o criză constitutională fără precedent:

George Simion a făcut declarații care incită la violență și denigrează instituțiile statului („Cei care au comis lovitura de stat ar trebui jupuiți în piață publică” – 9 martie 2025). Nu demonstrează respect față de principiile democratice și echilibrul puterilor în stat.

Nicușor Dana  încălcat în mod sistematic hotărâri judecătorești definitive, situându-se deasupra legii, considerând că el știe mai bine decât o instanță de judecată, provocând pierderi bugetare semnificative din cauza penalităților plătite de Primăria Capitalei. A blocat proiecte esențiale (ex: spitale pentru copii cu cancer), în defavoarea interesului public.

În cadrul dezbaterii electorale organizate de TVR la data de 29 aprilie 2025, candidatul Nicușor Dan a făcut declarații cu un profund caracter discriminatoriu și anti-democratic, afirmând textual că: „În baza unei cercetări sociologice, doar 4 candidați au șanse și contează, restul sunt de umplutură.”

Această afirmație constituie o încălcare gravă a principiului egalității în de șanse (Art. 16 alin. 1 Constituția României) prin crearea unei ierarhii nejustificate între candidați și marginalizarea deliberată a 7 candidați validați legal.

Prin această declarație, Nicușor Dan a arătat dispreț față de procesul electoral și a subminat pluralismul politic.

A denigrat procesul democratic prin reducerea lui la o competiție între „aleși”.

Astfel de declarații, venite de la un candidat demonstrează o înțelegere profund defectuoasă a esenței democrației și a rolului prezidențial.

Întrebarea fundamentală: Cum pot acești candidați să își exercite atribuțiile prevăzute de Art. 80 din Constituție, dacă ei înșiși nu respectă hotărârile justiției și normele fundamentale ale statului de drept?

Democrația autentică se bazează pe respectul față de legi și instituții, indiferent de interesele politice momentane, pe supremăția Constituției, nu a voinței unor indivizi dar și pe exemplul moral al liderilor, care trebuie să întruchipeze integritatea și legalitatea.

În acest context, alegătorii români au fost puși în fața unei dileme inacceptable: să aleagă între doi candidați care își bat joc de hotărârile justiției, promovează retorici divizive și ilegalități și în acest fel transmit un mesaj profund dăunător: „Respectați legile doar când vă convin”.

Această situație nu este doar o eroare electorală – este o amenințare la adresa fundamentului constituțional al României.

Candidații calificați în turul doi nu respectă statul de drept.

România merită alegeri corecte, transparenți și respectuoase față de Constituție. Această contestație nu este doar o cerere juridică – este un apel la salvgardarea democrației.

CONCLUZII FINALE – ÎNCĂLCĂRI GRAVE ALE PRINCIPIILOR DEMOCRATICE ȘI CONSTITUȚIONALE

Prin urmare, pe parcursul întregului proces electoral din 2025, drepturile mele fundamentale de candidat au fost sistematic încălcate prin:

DISCRIMINARE INSTITUȚIONALIZATĂ: Etichetarea mea drept „candidat irelevant” de către mass-media a constituit o încălcare a Art. 16 alin. (1) Constituție (egalitatea în drepturi), a Art. 30 Constituție (libertatea de exprimare).

CENZURĂ ELECTORALĂ ABUZIVĂ: Ștergerea masivă a materialelor electorale de către BEC pe motive formale a reprezentat o încălcare flagrantă a Art. 30 Constituție (interzicerea cenzurii). O aplicare disproporționată a OUG 1/2025, contrar principiului proporționalității (Art. 53 Constituție)

EXCLUDERE INSTITUȚIONALĂ: Eliminarea PNR din structurile electorale (BEJ și secții de vot) a încălcat Art. 8 alin. (2) Constituție (pluralismul politic), Art. 62 Constituție (dreptul la reprezentare electorală echitabilă) și Art. 37 Constituție (dreptul de a fi ales).

ÎNCĂLCAREA DREPTULUI LA INFORMAȚIE PUBLICĂ. Refuzul televiziunilor private de a acorda timp de antenă conform legii, au avut ca rezultat: denaturarea profundă a competiției electorale, subminarea dreptului alegătorilor la o informare completă și crearea unui dezavantaj competitiv insurmontabil

Prezentul caz nu reprezintă doar o dispută electorală, ci o problemă fundamentală a statului de drept: dreptul tuturor candidaților la un tratament echitabil în procesul democratic.

Raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, potrivit dispozițiilor art.146 lit.f) din Constituție, ale art.37 alin. (1) din Legea nr.47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, și ale art.3 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.650 din 12 septembrie 2011, Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.

Prin realizarea acestui control constituțional și democratic asupra procesului electoral,

Curtea își îndeplinește atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, a cărei ultimă finalitate este restabilirea încrederii cetățenilor în legitimitatea democratică a autorităților publice, în legalitatea și corectitudinea alegerilor, precum și înlăturarea oricăror suspiciuni de fraudă.

În acest mod sunt protejate atât drepturile electorale ale cetățenilor (dreptul de vot și dreptul de a fi ales), cât și fundamentele ordinii constituționale, premise esențiale pentru menținerea caracterului democratic și de stat de drept al României.

Rezultatul alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025 este consecința unei ample campanii de manipulare a electoratului prin propagarea în mediul online, mass media, radio și tv, de informații false, trunchiate, ineczacte, toate cu scopul de a favoriza doar 4 candidați din cei 11 validați.

În acest mod, actorii statali care s-au implicat nepersmis în campania electorală, prin modalitatea de acțiune și inacțiune, au influențat rezultatul final al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, în mod nedemocratic și transparent.

Potrivit Art. 52 alin 1 din legea 370/2004, ”Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”.

În baza Art. 52 alin 2 din legea 370/2004, cererea de anulare a alegerilor formulată în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, din partea Partidului Noua Românie, este întemeiată și motivată în raport cu cele expuse mai sus și pe cale de consecință trebuie admisă de către Curtea Constituțională a României.

Faptele și argumentele prezentate demonstrează că încălcările grave ale legislației electorale și constituționale au afectat corectitudinea alegerilor și rezultatul final primilor doi clasați care au acces în turul doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025.

Consider că încălcările de mai sus subminează principiile democratice și corectitudinea procesului electoral, afectând încrederea publică în instituțiile statului și rezultatul alegerilor.

Solicit adoptarea măsurilor necesare pentru a proteja integritatea procesului democratic și pentru a restabili legalitatea alegerilor.

În vederea susținerii argumentelor prezentate în prezenta cerere de anulare a alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025 și pentru a stabili veridicitatea faptelor invocate, solicităm respectuos Curții Constituționale a României să dispună următoarele măsuri probatorii:

1. Solicitarea către Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a monitorizărilor complete ale campaniei electorale din perioada [Perioada Campaniei Electorale], pentru toate cele 11 candidați la funcția de Președinte al României.Aceste monitorizări sunt esențiale pentru a evidenția discrepanțele semnificative în ceea ce privește timpul de antenă, frecvența aparițiilor și modul de prezentare a candidaților în emisiunile radio și televiziune, precum și pentru a demonstra impactul disproporționat al promovării online în favoarea anumitor candidați.

Solicitarea unui raport de monitorizare către Serviciul Român de Informații (SRI) și către marile platforme online (e.g., Facebook, Google/YouTube, TikTok, Twitter/X), privind activitatea online din perioada campaniei electorale. Acest raport ar trebui să includă:

– Volumul total de comentarii, postări și alte forme de interacțiune online referitoare la fiecare candidat.

– Analiza autenticității conturilor care au generat aceste interacțiuni, cu identificarea conturilor automatizate sau a conturilor cu caracteristici suspecte.

– Identificarea eventualelor campanii coordonate de manipulare a opiniei publice, inclusiv prin utilizarea de roboți (bots) sau conturi false.

– Date privind eventualele tentative de cenzură sau de limitare a vizibilității unor candidați în mediul online.

Aceste probe sunt esențiale pentru a demonstra impactul manipulării online asupra rezultatului alegerilor și pentru a stabili dacă au fost încălcate principiile fundamentale ale unui proces electoral liber și corect.

Solicităm, de asemenea, Curții Constituționale să dispună orice alte măsuri probatorii pe care le consideră necesare pentru stabilirea adevărului în prezenta cauză.

Având în vedere cele expuse, solicit Curții Constituționale a României,

Anularea alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, în temeiul articolului 52 din Legea nr. 370/2004, având în vedere că rezultatul scrutinului a fost profund viciat prin încălcări substanțiale ale principiilor fundamentale ale procesului electoral, astfel cum au fost detaliate în capitolele anterioare ale prezentei cereri, incluzând:

• Încălcarea principiului egalității de șanse al tuturor competitorilor electorali, contrar articolului 3 alineatul (1) din Legea nr. 370/2004și articolului 16 alineatul (1) din Constituția României.
• Implicarea nepermisă a unor actori statali în favoarea anumitor candidați, subminând caracterul liber și corect al alegerilor, în contradicție cu articolul 1 alineatul (3) din Constituția Românieiprivind statul de drept.
• Deturnarea campaniei electorale a unui candidat de către propriul partid în beneficiul altui candidat, viciind consimțământul electoral și încălcând articolul 36 alineatul (1) din Constituția României.
• Manipularea opiniei publice prin campanii coordonate de comentarii online, contrar Hotărârii CCR nr. 32/2024și principiilor unei informări corecte și complete, prevăzute implicit de legislația electorală.
• Manipularea opiniei publice și vicierea consimțământului electoral prin prezentarea trunchiată și eronată a sondajelor de opinie, precum și prin inducerea conceptului eronat de „vot util”, încălcând articolul 2 alineatul (1)și articolul 36 alineatul (1) din Constituția României.
• Manipularea opiniei publice prin utilizarea de sloganuri electorale false și inducătoare în eroare, contrar Hotărârii CCR nr. 32/2024.

Solicităm, în consecință, Curții Constituționale să dispună anularea alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, pentru a restabili integritatea procesului electoral și pentru a garanta dreptul cetățenilor de a-și exprima liber și în cunoștință de cauză opțiunea electorală.

CAPĂT SUBSIDIAR DE CERERE:

În cazul în care cererea principală de anulare a alegerilor nu va fi admisă, solicităm Curții Constituționale ca, în temeiul competențelor sale prevăzute de articolul 146 litera d) din Constituția României:

1. Să constate caracterul viciat al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, ca urmare a neregulilor și încălcărilor substanțiale ale principiilor electorale expuse în prezenta cerere.
2. Să stabilească măsuri concrete și obligatorii pentru legiuitor și pentru organismele electorale, în vederea garantării egalității reale de șanse între toți competitorii electorali în procesele electorale viitoare, inclusiv prin reglementarea strictă a implicării actorilor statali în campaniile electorale.
3. Să dispună reglementarea strictă a dezbaterilor electorale, impunând obligativitatea includerii tuturor candidaților în dezbaterile organizate de instituțiile publice de radio și televiziune și de alte organisme mass-media relevante.
4. Să dispună reglementarea strictă a publicării sondajelor de opinie în perioada electorală, impunând obligativitatea prezentării rezultatelor pentru toți candidații înscriși în cursa electorală, cu indicarea metodologiei complete și a sursei de finanțare a sondajului.
5. Să interzică promovarea „votului util” ca practică manipulatorieîn campaniile electorale, prin reglementări clare care să sancționeze astfel de acțiuni menite să influențeze artificial opțiunile electorale.

Dr. Sebastian Popescu,

Președinte Partidul Noua Românie și candidat la funcția de Președinte al României