Sebastian Popescu cere anularea rezultatului alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024

Președintele Partidului Noua Românie, Sebastian Popescu, candidat pentru a doua oară la funcția de Președinte al României, a depus miercuri, o contestație la Curtea Constituțională a României, prin  care cere anularea rezultatului primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, pe motiv de fraudă care a viciat rezultatul final al scrutinului.

CCR a înregistrat contestația Președintelui PNR și a stabilit termen de judecată, joi, 28 noiembrie 2024.

Dacă judecătorii CCR admit contestația și dispun anularea alegerilor, primul tur se repetă peste două sătămâni.

Iată ce conține textul contestaței formulat de Președintele PNR, canddiat la funcția de Președinte al României.

Către Curtea Constituțională a României

Sebastian Constantin Popescu, în calitate de Președinte al Partidului Noua Românie și candidat la funcția de Președinte al României, în baza articolului 52 din legea 370/2004, în termenul legal, formulez prezenta

CONTESTAȚIE

Prin care solicit în principal anularea rezultatului alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, iar în subsidiar invalidarea rezultatului electoral obținut de candidatul Călin Georgescu din următoarele

MOTIVE

Rezultatul alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a fost stabilit în urma unei fraude comisă de candidatul independent Călin Georgescu, care a încălcat legea 334/2006 cu privire la finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, a ascuns sursele de finanțare, a înșelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online în care se promova drept omul mesianic care se luptă cu mâinile goale și cu ZERO lei bani de campanie, cu întreg sistemul politic din România. S-a promovat drept candidatul corect și cinstit, numai bun de votat de români, în timp ce el a fraudat legea electorală prin finanțare ilegală a întregii campanii electorale, având susținere din afara granițelor țării, din partea unor entități statale cu scopul de a destabiliza România.

Nerespectarea legislației privind declararea surselor de finanțare ale campaniei electorale

Conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, candidații au obligația să declare public și transparent toate sursele de finanțare ale campaniei electorale, precum și cheltuielile aferente.

Potrivit Raportului Oficial al AEP, pe care îl atașăm în format excel la prezenta cerere, candidatul independent Călin Georgescu a raportat ZERO lei cheltuieli pentru întreaga campanie, deși a desfășurat o activitate amplă de promovare prin materiale online, reușind să obțină peste 2.1 milioane voturi, ceea ce implică în mod evident resurse logistice și financiare considerabile.  Această discrepanță între activitatea desfășurată și declarațiile financiare reprezintă o încălcare a principiilor de transparență și legalitate, afectând grav corectitudinea procesului electoral.

Rolul prevederilor legale cu privire la campania electorală este acela de a preveni orice imixtiune străină în alegerile interne ale României, ca să nu permită altui stat să finanțeze candidați independeți și/sau partide politice și prin intermediul lor să preia puterea în România. Or, prin nedeclararea sureselor de finanțare a propriei campanii electorale, Călin Georgescu, prin intermediul celor care se află în spatele său, a deturnat rezultatul democratic al alegerilor din România.

Un om care încalcă legile statului român, care acceptă finanțare și sprijin din afara României, un om care nu declară banii pe care-I primește în campania electorală prezidențială, un om care înșeală românii, NU POATE SĂ DEVINĂ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI.

Potrivit art. 28 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, toate cheltuielile de campanie trebuie declarate public și justificat, pentru a asigura transparența și corectitudinea competiției electorale.

Candidatul Călin Georgescu a declarat cheltuieli zero, desi campania sa a implicat o prezență masivă pe rețelele de socializare, cu mii de videoclipuri și materiale distribuite.  Distribuirea și producția acestor materiale implică costuri semnificative (echipamente, logistică, personal), imposibil de acoperit fără resurse financiare consistente.

Prin urmare, discrepanța dintre activitatea vizibilă de campanie și lipsa cheltuielilor declarate reprezintă o încălcare gravă a normelor legale.

Manipularea opiniei publice prin tehnici de dezinformare și distribuire masivă a conținutului amatoricesc

Campania candidatului Călin Georgescu a utilizat un stil aparent „amatoricesc” pentru a crea iluzia unei susțineri populare naturale de care s-ar bucura candidatul la prezidențiale, însoțite de mii de comentarii pe toate transmisiile live și videoclipurile postate, comentarii generate cu inteligența artificală, care să inducă în rândul românilor cu drept de vot, că el are parte de o susținere masivă din parea electoratului.

Aceste tehnici include:

– Videoclipuri și postări realizate într-un stil deliberat modest, pentru a simula autenticitatea și spontaneitatea fanilor.

– Rețele bine organizate de distribuire, care demonstrează o coordonare centralizată. Aceasta este în contradicție cu declarațiile financiare oficiale și cu caracterul pretins spontan al campaniei.

Această metodă reprezintă o formă de manipulare creând impresia că are parte de o megasusținere populară în rândul românilor, afectând percepția publicului și contravenind principiului transparenței în campaniile electorale.

Există indicii rezonabile că susținerea financiară a campaniei lui Călin Georgescu provine din surse externe și din fonduri nedeclarate, contrar prevederilor art. 38 alin. (2) lit. a din Legea nr. 334/2006, care interzic finanțarea din străinătate.

Aceste aspecte ridică suspiciuni privind influențarea procesului electoral de către interese externe, punând în pericol suveranitatea statului român.

Miile de videoclipuri și postări distribuite pe rețelele de socializare au fost promovate de conturi aparent individuale, dar:

– Coordonarea între conturi și sincronizarea mesajelor sugerează o campanie centralizată.

– Videoclipurile au fost postate simultan pe multiple platforme, implicând strategii complexe de distribuire, care contrazic declarațiile financiare oficiale ale candidatului.

– Această tactică creează o aparență falsă de sprijin popular, manipulând percepțiile alegătorilor.

Această metodologie încalcă principiul echității competiției electorale, prevăzut de art. 37 din Constituția României, deoarece permite unui candidat să se promoveze masiv prin metode ascunse, necontrolabile și nedepistabile în timp util de autorități.

Călin Georgescu a declarat ZERO cheltuieli și încasări la Autoritatea Electorală Permanentă, în campania electorală, în timp ce toate rețelele de socializare, în special TikTok, sunt invadate de materiale video prin care se promovează candidatura lui Călin Georgescu.

Este imposibil ca un candidat independent, fără un partid în spate, doar cu o ”echipă de voluntari”, cu ZERO cheltuieli de campanie, să reușească în doar o lună de campanie, să ajungă la peste 120 de milioane de vizualizări numai pe TikTok și să aibă drept rezultat obținerea a 2.120.401 de voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale.

În calitate de candidat la funcția de Președinte al României, pentru a doua oară, după nouă ani de condus Partidul Noua Românie din postura de Președinte, raportat toate informațiile aflate în spațiul public despre campania domnului Călin Georgescu, am susțiciunea rezonabilă că întreaga campanie din mediul online a fost finanțată în mod ilegal, plăți făcute către terțe persoane, denumite generic ”influenceri”, utilizarea a numeroase softuri cu Inteligență Artificială pentru a crea masiv, în mod automat comentarii pe toate live-urile de pe TikTok și pe YouTube unde apăreau informații și magini cu Călin Georgescu, lăsând impresia că are parte de o suținere masivă în rîndul românilor. Scopul final fiind acela de a influența în mod nedemocratic votul final pentru primul tur al alegerilor prezidențiale.

Prin utilizarea ”fermelor de boți/troli”, a inteligenței artificiale, a videoclipurilor nemarcate cu cod de mandatar financiar, prin nedelcararea niciunui leu cheltuit în campania electorală, domnul Călin Georgescu a fraudat legea electorală, beneficiind de finanțare ilegală, nedeclarată, a efectuat prin terțe persoane plăți către diverși influenceri, a înșelat electoratul prin faptul că le-a transmis că el este omul din afara sistemului, omul onest, care cu zero lei, se luptă cu marile partide. În timp ce în realitate, lucrurile stau cu totul invers. Este omul sistemului, a primit finanțare masivă pentru a-și susține campania manipulatoare și înșelătoare din mdiul online, în timp ce se prezenta drept un candidat independent curat, transparent, nesusținut de nimeni.

Toată această desfășurare impresionantă de forțe a fost fundația pe care a fost construită trambulina necesară promovării intense a lui Călin Georgescu.

Strategia online a constat într-o rețea coordonată de conturi de promovare directă și un grup de influenceri care au promovat indirect politicianul, fără a marca în vreun fel publicitatea plătită.

La trei zile de la încheierea alegerilor, foarte mulți influenceri recunosc că au fost înșelați și că au primit bani fără să știe că ei defapt îl promovau pe Călin Georgescu.

„Campania de promovare a lui Călin Georgescu a fost sub eticheta #echilibrușiverticalitate și a mizat pe ideea unui președinte care crede în neutralitate, vertical, reciclând practic mesajele lui Georgescu din campania de pe TikTok.

Majoritatea videoclipurilor cu Călin Georgescu nu se găsesc neapărat doar pe contul lui de TikTok, ci într-o rețea de conturi care nu face decât să amplifice mesajele: repostează și redistribuie aceleași clipuri, poate cu mici schimbări la editare.

Această rețea de conturi s-a îmbinat perfect și cu campania mascată cu influenceri. La toate clipurile de promovare făcute de ei, apăreau imediat zeci de comentarii în care oamenii îl identificau pe Călin Georgescu ca fiind cel despre care era vorba.

Este vorba despre un asediu masiv, la nivel online, cu toate că influencerii – potrivit legii electorale din România, nu pot face publicitate politică întrucât este illegal.

Potrivit surselor Gândul, respectivii influenceri ar fi fost contactați prin intermediul aplicației FameUp.

FameUp este o „platformă automatizată bazată pe AI pentru strategia, contractarea, plățile, managementul și raportul micro-influencerilor, totul în termen de 72 de ore”.

Conform informațiilor oficiale, FameUP a fost gândită „pentru a ajuta influențatorii locali, adică acele persoane care au un cont de social media între 500 și 10.000 de urmăritori și vor să evolueze în mediul online”.

Platforma îi încurajează pe cei care își petrec timpul virtual și își poartă urmăritorii cu ei peste tot (prin postările de pe Instagram) să își „monetizeze” activitatea sau să fie răsplătiți cu diverse produse.

„De la începutul lunii noiembrie 2024 și până în prezent, platforma TikTok a fost inundată cu videoclipuri de publicitate electorală ale unor micro și macro-influenceri.

Videoclipurile sunt însoțite de hashtag-urile #EchilibrușiVerticalitate, #Prezidențiale2024, #UnLiderPotrivitPentruMine și majoritatea nu sunt marcate ca fiind reclame plătite. În comentariile unui videoclip de pe TikTok, o persoană – cel mai probabil influencer – a semnalat faptul că acțiunea este o campanie făcută prin aplicația FameUp.

În FameUp, campania a fost postată de o terță companie – Fundament. Persoana menționează că în script-ul campaniei este notat că discursul influencerului trebuie să conțină doar calitățile unui președente, fără a fi menționate preferințe politice, candidați sau partide.

Reclamele politice sunt reglementate în Uniunea Europeană din 2022. prin Digital Services Act (DSA) și Regulation on the Targeting and Transparency of Political Advertising (TTPA). În conformitate cu acordurile Comisiei Europene încheiate cu Parlamentul European, reclamele politice trebuie etichetate în mod clar ca atare și trebuie să existe indicații clare cu privire la finanțare (cine a plătit pentru ele, cât de mult, pentru ce tip de alegeri și dacă au fost direcționate). Reglementarea limitează utilizarea abuzivă a tehnicilor de micro-targeting pentru manipularea electoratului.

Această campanie electorala mascată dusă prin intermediul unor tineri influenceri nu a scăpat neobservată, iar alți influenceri din România au tras deja un semnal de alarmă.

Mădălina Vin, spre exemplu, a sesizat că „sute de influenceri” vor un președinte cu „echilibru și verticalitate”.

„Dar oare cine le-a finanțat? Deși ele nu menționează un candidat, brieful este același. (…) Oricum am lua-o, asta este o reclamă politică”, a spus Mădălina Vin, aceasta explicând și cum sunt reglementate reclamele politice în Uniunea Europeană.

La rândul ei, Ana-Maria Udriște analizează această campanie desfășurată prin intermediul unor tineri influenceri.

„Sunt plătiți pe nașpa, probabil, ca să facă campanie electorală. (…) Am văzut că există foarte multe videouri similare despre ce bine și frumos este să mergem noi la vot, că e dreptul nostru ca persoane să ni-l exercităm, Constituție, alae-alea…

Foarte multe videouri aveau același limbaj, același brief și, culmea, aceeași structură logică.

Pe data de 18 noiembrie, Călin Georgescu avea 92,8 milioane de vizualizări făcute majoritar în ultimele 2 luni. Până pe 22 noiembrie a crescut cu 52 milioane de vizualizări. Mai exact, şi-a adăugat mai mult decât toată vizibilitatea realizată de Mircea Geoană în 11 luni. Explozia de vizibilitate pare creată brusc şi artificial, exact la fel ca sondajele în care a explodat deodată cu un scor între 8-10%. Aspectele care întăresc ideea unei campanii de promovare coordonată sunt: traficul exagerat fără un număr de urmăritori relevant înainte de ultimele 2 luni. Exemplu: În septembrie 2024, Călin Georgescu avea 31 800 de urmăritori, în noiembrie numărul acestora l-a depășit pe cel al lui Marcel Ciolacu și se apropie de Elena Lasconi, crescând de aproximativ patru ori până la 154 900 de followers în noiembrie Traficul acestuia de 150 milioane de vizualizări este generat obsesiv doar în jurul hashtag-ului #calingeorgescu și atât.

În realitate, traficul organic e mult mai destructurat atunci când nu este exclusiv plătit. De exemplu, chiar și în cazul lui George Simion traficul e împărțit între mai multe hashtag-uri virale precum #georgesimion #georgesimionpresedinte #georgesimionaur, etc.

Contradicții evidente între resursele raportate și rezultatul electoral

Este ilogic și improbabil ca un candidat care a raportat cheltuieli de zero lei să obțină 2.1 milioane de voturi fără:

– O infrastructură de campanie bine finanțată.

– Mecanisme de promovare (online și offline) care să mobilizeze un număr atât de mare de susținători.

Această situație sugerează utilizarea unor surse financiare ascunse și a unor tehnici neetice, ceea ce afectează grav corectitudinea și legalitatea procesului electoral.

Activitățile desfășurate de campania lui Călin Georgescu, prin lipsa transparenței financiare și utilizarea unor metode care induc în eroare opinia publică, încalcă următoarele prevederi din Constituția României:

– Art. 1 alin. (3) și (5): Suveranitatea, statul de drept și respectarea legii.

– Art. 37: Dreptul cetățenilor la alegeri libere și corecte.

– Art. 80 alin. (1): Asigurarea corectitudinii procesului democratic prin respectarea regulilor de competiție egală între candidați.

Biroul Electoral Central a constatat încălcarea legislației electorale

În data de 20 noiembrie 2024, Biroul Electoral Central, prin decizia numărul 175D/20.11.2024, a constatat faptul că materialele electorale ale candidatului Călin Georgescu, difuzate în mediul online în calcă legislația electorală în sensul că nu au precizat Codul de Mandatar Financiar și pe cale de consecină a dispus eliminarea acestora de pe platformele online.

În realitate, decizia BEC, desi justă și legală, a avut efectul invers. A victimizat candidatul Călin Georgescu, ceea ce a creat un val enorm de simpatie pentru el în mediul online, potențând și mai mult expunerea sa online, practic a viralizat în ultimele 48 de ore de campanie electorală, candidatul Călin Georgescu.

Există suspiciuni rezonabile că respectiva ”reclamație” formulată la adresa campaniei online a lui Călin Georgescu, respinsă initial de Biroul Electoral Județean Ilfov, a fost ”programată”, să fie admisă legal, cu fix 48 de ore înainte de finalul campaniei electorale.

În realitate, videoclipurile nu au fost eliminate ci din contră, a explodat numărul său pe platformele de socializare.

Utilizarea inteligenței artificiale, a fermelor de trolli/boți care au invadat masiv toate live-urile, videoclipurile postate cu Călin Georgescu, nu puteau funcționa cu ZERO lei. Acest lucru presupune logistică, tehnică, resursă umană și financiară colosală.

Prin nedeclararea cheltuielilor de campanie electorală, Călin Georgescu a încălcat integral prevederile Art. 1 din legea 334/2006, care prevede următoarele:

Art. 1. – (1) Prezenta lege reglementează finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și controlul finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

(2) Principiile finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale sunt următoarele:

1. a) principiul legalității;
2. b) principiul egalității de șanse;
3. c) principiul transparenței veniturilor și cheltuielilor;
4. d) principiul independenței partidelor politice și a candidaților față de finanțatori;
5. e) principiul integrității competiției politice și electorale

Articolul 28 din legea 334/2006, prevede faptul că este interzisă finanțarea campaniei electorale în mod direct sau indirect de către alte persoane.

Art. 28. – (1) Cheltuielile aferente campaniilor electorale trebuie să respecte următoarele condiții: a) să provină numai din contribuții ale candidaților sau ale formațiunilor politice; b) să fie angajate numai cu viza prealabilă a mandatarului financiar competent; c) să se încadreze în limitele prevăzute de prezenta lege; d) să fie efectuate de competitori electorali numai pentru promovarea candidaților și a programelor electorale proprii. (2) Încasarea contribuțiilor electorale și plata cheltuielilor electorale pot fi efectuate numai prin intermediul conturilor bancare notificate în prealabil Autorității Electorale Permanente.

(9) În cel mult 3 zile lucrătoare de la data angajării cheltuielii de către formațiunea politică sau de către candidat, după caz, mandatarul financiar competent aduce la cunoștința Autorității Electorale Permanente valoarea și destinația acesteia conform art. 38 alin. (2).

Art. 32. – (1) Este interzisă finanțarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de către persoane fizice care nu au cetățenia română sau de către persoane juridice de altă naționalitate decât cea română, cu excepția finanțării de către cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene care au domiciliul în România și dețin calitatea de membru al partidului politic la a cărui campanie electorală contribuie financiar. (2) Sumele astfel primite se confiscă și se fac venit la bugetul de stat.

Art. 33. – (1) Se interzice finanțarea în orice mod a campaniei electorale a unui partid, a unei alianțe a acestora sau a unui candidat independent de către o autoritate publică, instituție publică, regie autonomă, companie națională, societate reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ori instituție de credit, la care sunt acționari majoritari statul sau unități administrativ-teritoriale, ori de către societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară activități finanțate din fonduri publice. Interdicția se aplică în cazul societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care, cu 12 luni înainte de începerea campaniei electorale, au desfășurat activități finanțate din fonduri publice.

(2) Se interzice finanțarea în orice mod a campaniei electorale a unui partid politic, a unei alianțe politice, a unei alianțe electorale, a unei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale și a unui candidat independent de către sindicate, culte religioase, asociații ori fundații de naționalitate română sau de altă naționalitate decât cea română.

Art. 36. – (1) În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și cetățenii cu drept de vot au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, comunicare directă cu alegătorii, utilizare a televiziunii, a radioului, a presei scrise, a mijloacelor electronice și a celorlalte mijloace de informare în masă.

(2) În campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală:

1. a) afișe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură; afișele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură și vor fi amplasate în locurile speciale pentru afișaj;
2. b) materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;
3. c) publicitate în presa scrisă;
4. d) materiale de propagandă electorală online;
5. e) broșuri, pliante și alte materiale tipărite.

(3) Partidele și alianțele politice, precum și candidații independenți care au comandat materialele de propagandă electorală prevăzute la alin. (2) lit. a), c) și e) au obligația de a imprima pe acestea următoarele date:

1. a) numele candidatului independent, denumirea partidului politic, a alianței electorale din care acesta face parte sau a alianței politice, după caz;
2. b) denumirea operatorului economic care le-a realizat;
3. c) codul unic de identificare prevăzut la art. 34 alin. (13);
4. d) tirajul, pentru materialele prevăzute la alin. (2) lit. a) și e). (31 ) Înainte de difuzarea materialelor de propagandă electorală prevăzute la alin. (2) lit. b), massmedia audiovizuală are obligația să comunice datele prevăzute la alin. (3) lit. a), b) și c).

(4) Cheltuielile privitoare la realizarea materialelor de propagandă electorală sunt suportate exclusiv de beneficiarii acestora – candidați independenți, partide politice sau alianțe politice.

(5) Producerea și difuzarea de materiale de propagandă electorală în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege este interzisă.

Potrivit legislației electorale și Ghidului AEP cu privire la finanțarea campaniei elecotrale pentru alegerile prezidențiale, în speță Art. 20. – (1) Producerea și difuzarea de materiale de propagandă electorală în alte condiții decât cele prevăzute de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare și de prezentul ghid sunt interzise. În timp ce alineatul doi precizează clar că un competitor electoral NU poate produce în regim propriu materiale de propaganda electorală: (2) Competitorii electorali nu pot produce materiale de propagandă electorală în regie proprie.

Materialele de propagandă electorală

Art. 19. – (1) Este considerat material de propagandă electorală orice material scris, audio sau video, care îndeplinește următoarele condiții:

1. a) se referă în mod direct la un candidat sau partid politic care participă la alegeri, clar identificat;
2. b) este utilizat în perioada 25 octombrie 2024 – 23 noiembrie 2024, ora 07:00;
3. c) are obiectiv electoral și se adresează publicului larg;
4. d) depășește limitele activității jurnalistice de informare a publicului.

(2) În campania electorală, competitorii electorali pot utiliza numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală:

1. a) afișe electorale cu dimensiuni de cel mult de 500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură, conform dispozițiilor art. 41 alin. (6) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
2. b) materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală gratuit sau contra cost, în condițiile art. 40 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale deciziei Consiliului Național al Audiovizualului privind regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Președintelui României din anul 2024;
3. c) publicitate în presa scrisă;
4. d) materiale de propagandă electorală online;
5. e) broșuri, pliante și alte materiale tipărite din aceeași categorie.

(3) Prin materiale tipărite din aceeași categorie cu broșurile și pliantele se înțelege materialele tipărite pe suport hârtie, precum calendare, fluturași și altele asemenea.

(4) Următoarele tipuri de acțiuni şi materiale de propagandă electorală nu pot fi finanțate în campania electorală:

1. a) utilizarea vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie, imagini ale candidaților, precum şi cu orice alte referiri la competitorii electorali;
2. b) utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar;
3. c) spectacole, serbări, focuri de artificii etc.;
4. d) bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă.

(5) Partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți au obligația de a imprima, în mod vizibil, pe toate materialele de propagandă electorală tipărite prevăzute la alin. (2) lit. a), c) și e), următoarele date:

1. a) numele candidatului independent, denumirea partidului politic, a alianței politice sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale, după caz, care le-a comandat;
2. b) denumirea operatorului economic care le-a realizat;
3. c) codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator;
4. d) tirajul, pentru materialele prevăzute la alin. (2) lit. a) și e).

(6) Înainte de difuzarea materialelor de propagandă electorală audio sau video, mass-media audiovizuală are obligația să comunice datele prevăzute la alin. (5) lit. a)-c).

(7) Materialele de propagandă electorală online vor conține codul atribuit potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (2).

Art. 20. – (1) Producerea și difuzarea de materiale de propagandă electorală în alte condiții decât cele prevăzute de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare și de prezentul ghid sunt interzise.

(2) Competitorii electorali nu pot produce materiale de propagandă electorală în regie proprie.

(3) În campania electorală, competitorilor electorali le este interzisă efectuarea de cheltuieli în legătură cu oferirea, darea sau distribuirea către alegători, în mod direct sau indirect, a măștilor, a dezinfectanților, a odorizantelor auto, a pixurilor, a cănilor, a ceasurilor, a tricourilor, a jachetelor, a gecilor, a impermeabilelor, a pelerinelor, a vestelor, a șepcilor, a căciulilor, a fularelor, a sacoșelor, a pungilor, a umbrelelor, a găleților, a brichetelor, a chibriturilor, a produselor alimentare, a produselor alcoolice, a țigărilor și a altor produse din tutun, a calendarelor bisericești şi a altor asemenea produse, precum și a oricăror alte bunuri oferite cu scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat.

Potrivit Art. 52 alin 1 din legea 370/2004, ”Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”.

Consider că în baza Art. 52 alin 2 din legea 370/2004, cererea de anulare a alegerilor formulată în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, din partea Partidului Noua Românie, este întemeiată și motivată în raport cu cele expuse mai sus și pe cale de consecință trebuie admisă de către Curtea Constituțională a României.

După cum constant au statuat atât doctrina, cât și jurisprudența, sancțiunea nulității actului juridic este de regulă parțială și doar excepțional totală, urmând ca actul juridic lovit de nulitate parțială să își producă în continuare efectele juridice fara a tulbura securitatea circuitului juridic.

Este adevărat că dispozițiile art.52 alin 1 din legea 370/2004, dispun că în speță Curtea va dispune repetarea alegerilor, însă această măsură poate fi doar o consecință a nulității totale pe care Curtea o constata atunci când dispune anularea în tot a alegerilor.

În ipoteza în care Curtea nu dispune decât invalidarea în parte a rezultatului alegerilor, măsura repetării alegerilor apare disproporționată, astfel încât singura soluție viabilă pe care ansamblul normei juridice o impune, coroborat cu principiul salvgardării efectelor actului juridic lovit de nulitate parțială, este invalidarea parțială a alegerilor.

Faptele și argumentele prezentate demonstrează că încălcările grave ale legislației electorale și constituționale au afectat corectitudinea alegerilor.

Consider că încălcările de mai sus subminează principiile democratice și corectitudinea procesului electoral, afectând încrederea publică în instituțiile statului și rezultatul alegerilor.

Solicit adoptarea măsurilor necesare pentru a proteja integritatea procesului democratic și pentru a restabili legalitatea alegerilor.

Nu este suficientă o simplă amendă aplicabilă de AEP candidatului independent pentru nerespectarea legii cu privire la finanțarea campaniei electorale. Lucrurile sunt mult mai grave și nu se rezolvă printr-o anchetă superficială fără rezultat notabil și cu o amendă.

Nerespectarea legislației electorale în privința finanțării campaniei electorale, prin ascunderea sursei de finanțare, are drept consecință manipularea opiniei publice și implicit deturnarea votului democratic, fără să știm cine se află în spatele său cu adevărat și care sunt în realitate interesele.

Am decis să fac prezenta contestație și să solicit Curții Constituționale a României anularea alegerilor din 24 noiembrie 20024, întrucât din postura de candidat la funcția de Președinte al României mi-am asumat rolul de a veghea la respectarea Constituției României şi la buna funcţionare a autorităţilor publice.

Nu pot sta pe margine indiferent și nepăsător, în lumina celor expuse, vâzând manipularea grosolană și încălcarea gravă a legislației electorale și a ordinii constituționale, ca un candidat erijat în independent, încearcă să prostească milioane de români inoculându-le prin intermediul unei campanii online, faptul că el este cinstit, curat, singur, fără nicio susținere și niciun ban.

Nu pot admite ca un astfel de individ să acceadă la funcția de Președinte al României prin ilegalități, manipulare și interese obscure, care exceed cadrul democratic și granițele României.

Curtea Constituțională a României nu poate valida scrutinul electoral din 24 noiembrie 2024, în aceste condiții, întrucât ar fi părtașă la frauda electorală care va duce în mod iremediabil la afectarea integrității teritoriale a României și a siguranței naționale.

Amplitudinea viralizării videoclipurilor pe TikTok, ale lui Călin Georgescu, nu poate fi generată doar prin intermediul influencerilor și a unor reclame plătite și neafișate, ci este vorba de o susținere directă de către compania TikTok, cu sediul în China. Ceea ce înseamnă că acest individ are susținere externă masivă. Ceea ce înseamnă o imixtiune gravă a unei puteri străine în alegerile interne ale României, un atentat la siguranța națională.

Sunt consternat de faptul că nicio instituție a statului roman nu a ”văzut” întreaga campanie electroală ilegală desfășurată de Călin Georgescu. Faptul că i-au permis acestui candidat ”independent” să calce în picioare legislația electorală și să explodeze în mediul online prin tehnici de manipulare ilegale și nedemocratice, ridică multe semne de întrebare cu privire la jocurile care se fac în România la alegerile prezidențiale cu intervenții puternice din afara granițelor României.

Nu sunt fabulații și nici false speculații. CCR poate solicita informări, verificări de la instituțiile STATULUI ROMÂN, alea care mai funcționează în slujba și interesul României, și veți constata că cele semnalate prin prezenta contestație, se verifică în totalitate.

Fără un sprijin masiv extern, fără o finanțare de milioane de euro, fără o echipă foarte bine organizată, nu avea cum să reușească o astfel de campanie virală în scurt timp, în mediul online candidatul Călin Georgescu.

Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, fraudă înseamnă săvârșirea cu rea-credință, pentru a obține foloase, a unor acte de atingere a drepturilor altuia (păgubitoare pentru altă persoană). Călin Georgesc, prin nedeclararea fondurilor de campanie și încercarea de a înșela românii spunând că este independent, fără bani și fără susținere, își dovedește reaua credință, cu scopul de a obține funcția de Președinte al României.

Nu putem admite că un candidat independent, cu ZERO lei, fără partid în spate, reușește de unul singur, cu video-uri pe TikTok, să învingă toate partidele din România care au mega structuri în toată țara de 35 de ani și care au cheltuit legal milioane de euro în campania prezidențială. Cine poate crede o astfel de teorie, ori este extrem de naiv, ori foarte credul și total rupt de realitate.

Autoritățile statului trebuie să demareze de îndată toate verificările necesare și să urmărească sursele de finanțare pentru fiecare influencer implicat în campania de promovare a lui Călin Georgescu.

În comparație cu motivele prin care i-a fost interzisă candidatura lui Diana Șoaoacă, cazul Călin Georgescu este de 1000 de ori mai periculos pentru integritatea statului român.

Fac precizarea că rolul acestei contestații nu este acela de a favoriza vreun candidat la funcția de Președinte al României.

Nu sunt omul nimănui, nu am niciun interes ascuns, nu fac jocurile niciunei formațiuni politice, candidat sau structuri a statului român sau a altui stat.

Sunt pe deplin conștient că nu este o decizie ușoară pentru Curtea Constituțională a României, însă este o decizie necesară care să asigure siguranța și integritatea națională a României.

Prin declarațiile publice, Călin Georgescu militează pentru neutralitatea militară a României și ieșirea din NATO, fapt ce echivalează cu invazia de facto a țării, de către Federația Rusă sau oricare alt stat care ar avea interese asupra teritoriului României.

Călin Georgescu este un susținător al lui Vladimir Putin pe care l-a etichetat drept patriot și nu și-a ascuns public, admirația pentru acesta.

Declarațiile sale publice cu privire la mișcarea legionară admirația pentru legionari și Ion Antonescu, sunt extrem de periculoase și incompatibile cu funcția de Președinte al României, stat UE și NATO.

Stimați judecători ai Curții Constituționale a României, aveți curajul de a lua o decizie fără precedent în istoria României, o decizie grea, o decizie istorică, o decizie necesară care să asigure integritatea și independența României. Nu aruncați România în ghearele lui Putin și Federației Ruse.

Având în vedere cele expuse, solicit Curții Constituționale a României:

Anularea rezultatului alegerilor prezidențiale, în baza constatării încălcărilor legislației electorale de către candidatul independent Călin Georgescu privind finanțarea ilegală a campaniei electorale și a încălcării principiilor constituționale care au dus la fraudarea rezultatului din primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024.

Analizarea de urgență a declarațiilor financiare depuse de candidatul Călin Georgescu și verificarea legalității acestora în raport cu activitățile desfășurate în campania electorală.

Sesizarea organelor competente pentru a investiga sursele de finanțare ale candidatului, în vederea identificării posibilelor infracțiuni de finanțare ilegală și/sau influență externă.

Documente atașate

1. Copia buletinului de identitate;
2. Copia rezultatului oficial al alegerilor;
3. Decizia BEC
4. Raport AEP venituri și cheltuieli candidați alegeri prezidențiale
5. Dovezi și analize media/documentare privind activitatea de campanie desfășurată de Călin Georgescu, în comparație cu declarațiile financiare.

https://prezenta.roaep.ro/prezidentiale24112024/pv/romania/results/

https://expertforum.ro/wp-content/uploads/2024/11/Policy-Brief-190-Cum-a-crescut-Calin-Georgescu-in-sondaje-1.pdf

https://www.gandul.ro/actualitate/influenceri-folositi-in-campania-electorala-pentru-presedintia-romaniei-plati-ilegale-pentru-postari-politice-pe-tik-tok-20351889

https://panorama.ro/sapte-lectii-calin-georgescu-alegeri-prezidentiale/

https://www.youtube.com/watch?v=RcBjGlbg3xk

 

@inculise

Cum te manipulează rușii din spatele lui Călin Georgescu romania românia elenalasconi romania🇷🇴 diasporaromaneasca diasporaromana🙏🇷🇴 usr pnl aur #georgesimion psd băsescu ludovicorban geoana #moldova chisinau ciuca ciolacu bucuresti #moldova #iasi #suceava #vaslui #galati #tulcea #botosani #bacau #georgesimion

♬ original sound – În Culise – În Culise

https://www.tiktok.com/@calingeorgescuoficial

 

Sebastian Popescu,

Președinte Partidul Noua Românie și candidat la funcția de Președinte al României