Scandal la Ministerul Mediului. Delia Nica, Șefa Asociației Supermarketurilor a aruncat cu geanta în activiștii de mediu – VIDEO

Scandal de proporții la Ministerul Mediului în timpul unei dezbateri publice despre reciclare. Delia Nica, Directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România a aruncat cu geanta în reprezentantul societății civile, Erwin Albu.

Miercuri, 17 februarie, reprezentanții Ministerului Mediului, ai producătorilor, dar și câțiva membri ai societății civile și-au dat înâlnire la sediul Ministerului, pentru a vorbi despre problema ambalajelor reciclabile.

Delia Nica, director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România, a aruncat cu geanta în Erwin Albu, prezent la reuniune în calitate de reprezentant al societății civile.

Pentru că Erwin Albu filma întrunirea și nu a vrut să oprească camera la cererea Deliei Nica, aceasta l-a făcut dobitoc, și apoi a aruncat cu geanta în el.

Dialog Erwin Albu – Delia Nica

Erwin Albu: Vrem să facem lucrurile împreună cu dvs în modul cel mai curat posibil. 

Delia Nica încearcă să-i ia telefonul activistului

Delia Nica: Mamă, dacă nu-ţi trag una! – (aruncă cu geanta în el) – Dobitocule!

Delia Nica: Mişcă şi dă-mi geanta!

După ce imaginile au ajuns la televiziunile de știri, Delia Nica și-a anunțat demisia din fruntea asociației.

„În urma situaţiei create înţeleg să-mi asum responsabilitatea pentru maniera în care am reacţionat, care nu poate fi în niciun fel acceptabilă, deşi nu mă caracterizează. În acest sens, mi-am înaintat demisia către board-ul Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România – AMRCR – pentru că nu doresc ca evenimente colaterale să aducă atingere imaginii asociaţiei şi membrilor săi”, afirmă Nica.

Însă într-o intervenție telefonică la România TV, Delia Nica a minimizat incidentul și a spus că a fost provocată: Acea înregistrare este de la sfârşitul şedinţei că toată lumea a ales să plece ca reacţie la faptul că această persoană nu aîncetat să filmeze tot ceea ce se întâmpla în sală. Şi nici reprezentanţii ministerului nu au găsit o cale prin care să-l facă să se oprească. Am fost provocată. Atunci când eşti provocată poate nu găpseşti cea mai bună metodă în care ă reacţionezi şi acesta a fost şi cazul meu. Era geanta mea de acte…nu reuşeam să-l fac să oprească acea filmare. Doar nu vă imaginaţi că i s-a întâmplat ceva, dacă filmarea r fi continuat aşi fi văzut că nu era poşeta mea ci era geanta cu acte. A aterizat alături, să nu vă imaginaţi că a ajuns cumva şi l-a lovit, în niciun caz.

AMRCR a transmis presei, joi, un comunicat în care cere anularea taxelor de penalitate pentru ambalaje şi sistem de colectare garantat de stat. Asociaţia susţinea că acestea se ridică în unele cazuri, pentru 2015, la 1,5 milioane euro pentru o singură companie.

Reprezentanţii marilor retaileri cereau abrogarea textelor normative care au dus la crearea unui sistem nefuncţional în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor de ambalaje şi la nerespectarea normelor europene şi a ţintelor asumate de România în acest context.

Începând cu toamna anului trecut, presa a relatat pe larg despre fraudele imense produse la bugetul Fondului de Mediu de către reciclatori, cu complicitatea organizațiilor de transfer de resposnabilitate (OTR-uri) și a marilor companii din care acestea sunt formate. 19 milioane de euro penalități și un dosar de fraudă în care prejudiciul se ridică la alte 54 milioane de euro ne dau dimensiunea reală a acestei mari afaceri cu deșeuri.

Companiile din industria alimentară pretind că au fost păcălite de OTR-urile deținute tot de ei. Mai mult, declară că nu au de gând să plătească sumele datorate și au anunțat proteste. Marile corporații îi scot la înaintare pe micii producători a căror declarații vehemente sunt mai convingătoare. În timp ce îi amenință pe consumatori că ei sunt cei ce vor suporta costurile scandalului, cer și amnistie fiscală din partea Guvernului.

Pe 26 ianuarie, comunitatea de-clic.ro a inițiat campania CORPORAȚIA FACE LEGISLAȚIA: ȘANTAJ LA PET! Peste 4.500 de persoane au semnat petiția prin care se cere autorităților să nu cedeze presiunii corporațiilor. Până la această dată nu am primit un răspuns oficial de la autorități. Mai mult, am solicitat membrilor comunității de-clic să decidă cum trebuie continuată această campanie. 87% dintre ei au răspuns: “Insistăm ca marile companii să plătească și cerem schimbarea legislației astfel încât producătorii să aibă obligația de a recicla ambalaje fără transfer de responsabilitate”.

Lista de semnături și rezultatele chestionarului nostru au fost prezentate și depuse la registratura ministerului cu ocazia convocării grupului de lucru pe tema reciclării. Discuțiile au fost monopolizate de industrie ce își declară imposibilitatea de a plăti sumele datorate Fondului de Mediu. Când participanții din partea societății civile au încercat să aducă discuția în sfera protecției mediului aceștia au fost atacați atât verbal, cât și cu poșeta.

“Am fost la întâlnirea de la București cu speranța că noua administrație va ține cont și de principiile de protecția mediului, nu doar de profitul corporațiilor. Am făcut efortul de a merge de la Cluj la București tocmai pentru a-mi prezenta punctul de vedere și soluțiile la care m-am gândit de-a lungul timpului pentru a face ca reciclarea în România să devină eficientă. Dar mi-a fost dat să văd modul perfid în care corporația FACE legislația și pune presiune nelegitimă pe autorități”, a declarat Sandor Korosfoy, membru de-clic si președintele Asociației Ecologiste Floarea de Colț.

“M-am săturat ca aceleași corporații să arunce gunoi, să arunce responsabilitatea față de mediu și mai nou să arunce și cu poșeta atunci când li se cere să respecte legea și natura” a declarat Erwin Albu, membru de-clic și parte din rețeaua Energy Justice România.

Platforma de-clic spune că modul în care companiile influențează procesul legislativ este nociv și blochează total reciclarea ambalajelor ce sfârșesc sub formă de gunoi în natură. Reprezentanții grupurilor de interese din sfera industriei transformă acest proces de consultare cu societatea civilă într-un exercițiu destinat exclusiv maximizării profiturilor indiferent de consecințe. Acest fapt poate conduce inclusiv la activarea clauzelor de infrigement la adresa României, codașa Uniunii Europene la capitolul reciclare.