Breaking news

Românii, campioni la cunoașterea modului de funcționare a Parlamentului European

Parlamentul European a făcut publice datele Eurobarometrului cu privire la percepția României față de legislativul european.

Eurobarometrul, realizat în perioada 2007 – 2011 relevă date importante privind nivelul de cunoștințe al românilor în legătură cu modul de funcționare a Parlamentul European, gradul de informare prin mass-media românească a procedurilor europene dar și politicile și valorile pe care populația României le consideră prioritare în activitatea Parlamentului European.

45 % dintre respondenți cunosc faptul că numirea deputaților în Parlamentul European depinde de afinitățile politice, comparativ cu media europeană de 39 %.  Respondenții români sunt, de asemenea, mai bine informați decât restul europenilor cu privire la modul în care sunt numiți deputații în Parlamentul European: două treimi cunosc faptul că deputații în Parlamentul European sunt aleși direct de către cetățenii diferitelor state membre (66 %), comparativ cu 55 % în UE în ansamblu. Doar 10 % au oferit un răspuns incorect (față de 27 % în întreaga UE).

„Datele publicate de Eurobarometrul PE îi plasează pe români în topul celor mai bine informați europeni în materie de proceduri ale PE. Eurobarometrul de față este o nouă dovadă a preocupării românilor pentru informație și înțelegerea exactă a acesteia. In opinia mea ar trebui introduse în curricula școlara la nivelul clasei a 8-a noțiuni de baza referitoare la funcționarea instituțiilor Uniunii Europene (spre exemplu în cadrul disciplinei Educație Civică) ”, declară europarlamentarul român Petru Luhan.

Cât privește informarea prin intermediul mass-media: aproximativ două treimi dintre respondenții din România își amintesc că au citit, au văzut sau au auzit recent o informație despre Parlamentul European (65 % comparativ cu 52 % în UE în ansamblu).

În ceea ce privește politicile care trebuie susținute în mod special în Parlamentul European, rezultatele Eurobaromatrului arată că „lupta împotriva sărăciei și a excluderii sociale”, „o politică de securitate și apărare care să permită UE să facă față crizei internaționale” și „îmbunătățirea protecției consumatorului și a sănătății publice” sunt cele trei politici cărora ar trebui să li se acorde prioritate, conform respondenților din România. Ultimele două sunt menționate mai frecvent în România decât în UE în general.

Cât privește valorile care trebuie să fie protejate în mod prioritar: „Protecția drepturilor omului” este prima opțiune a românilor și a europenilor în general (58 % în România, 58 % în UE). A doua alegere se referă la „solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene”.

În final, Eurobarometrul arată că românii își doresc ca Parlamentul European să joace un rol mai important decât în prezent (59 %),  față de europeni care împărtășesc această idee în proporție de doar 49 %.