Profilul asistentului social în România

Colegiul Asistenților Sociali din România (CNASR) anunță încheierea primei cercetări efectuate în țara noastră asupra profilului asistentului social și a nevoilor sociale reale la nivel național.

Asistentul social român este femeie de 36 de ani cu studii de specialitate și experiență profesională bogată, în ciuda unui salariu sub 1.000 RON.Statul a investit în 30.000 de absolvenți din care doar circa 5.500 profesează, deși în mediul rural legea cere acoperirea unui deficit de încă 11.000 de posturi.

În premieră în cei 85 de ani de când a început formarea profesională pentru această meserie, beneficiarii serviciilor de asistență (persoanele cu handicap, femeile abuzate, persoanele defavorizate, copiii instituționalizați, persoanele private de libertate și alte categorii) pot înțelege profilul celor care îi ocrotesc, iar factorii politici decidenți pot înțelege nevoile reale ale societății din acest punct de vedere și, în consecință, pot lua măsurile legislative eficient și în cunoștință de cauză, fără a irosi resurse bugetare.

Deși asistarea persoanelor defavorizate este atestată în România încă din secolul al XIIIlea, cercetarea făcută de CNASR arată în zilele noastre un asistent social de sex feminin (88%) în jurul vârstei de 36 de ani (între 22 și 86) și cu o experiență profesională bogată (deci rămân în sistem după absolvirea studiilor de specialitate) în ciuda unui salariu cuprins între 800 și 1.000 RON în mediul rural. Peste 70% lucrează în sistemul public de asistență socială, restul fiind angajații organizațiilor neguvernamentale, inclusiv cele ce țin de biserică.

Un studiu al Băncii Mondiale arată că 34% din administrațiile locale nu au înființat Servicii Publice de Asistență Socială, deși Legea 292 prevede acest lucru încă din anul 2011.

Președintele Colegiului Asistenților Sociali din România, Doru Buzducea, spune că ”Strategia națională în domeniul incluziunii sociale și combaterii sărăciei 2014-2020” elaborată de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale prevede un necesar de încă 11.000 de noi asistenți la nivel național, deși acum sunt activi în România doar circa 5.500 din cei peste 30.000 în a căror formare statul a investit în ultimii 25 de ani. Această situație duce la supra-încărcarea profesională pe fondul unor remunerații deja disproporționate în raport cu specificul meseriei. ”Pentru a răspunde nevoilor reale, mai ales în zonele rurale, este nevoie de angajarea acestor asistenți deja formați profesional. Legea cere deja acest lucru iar realitatea pe care o vedem cu toții la știri confirmă. Însă pentru a acoperi necesarul de asistenți sociali este nevoie de adoptarea legii salarizării unice in sistemul public și de clarificarea statutului asistentului social astfel încât să se elimine ambiguitățile ce permit angajarea unor persoane cu alte calificări ce ocupă, cu precădere în mediul rural, posturi plătite de stat fără a oferi serviciile atât de necesare celor în nevoie”, spune Doru Buzducea.

Prezentul studiu asupra meseriei de asistent social mai relevă de asemenea necesitatea actualizării programei de formare profesională la facultățile de profil pentru a răspunde nevoilor reale din România. De asemenea, crearea de module de studii postuniversitare este una dintre doleanțele practicienilor din domeniu, precum și decontarea costurilor de transport pentru asistenții care fac naveta in mediul rural.

Prezentarea concluziilor studiului și dezbaterea privind măsurile ce trebuie luate de către autorități, precum și rolul Colegiului în consolidarea statutului asistentului social are loc marți, 26 mai, ora 12:00 la sediul CNAS din București.

Studiul integral realizat de conf. univ. dr. Florin Lazăr, membru al Comisiei de Cercetare în Asistență Socială din cadrul CNASR poate fi descărcat la adresa www.cnasr.ro/.