Preşedintele Comisiei Europene: Locul natural al României este în Schengen

Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a declarat joi seară, la Ateneul Român, că România trebuie să devină membru al spaţiului Schengen, Uniunea Europeană nefiind completă fără ţara noastră.

“Simt că această zi este una de hotar. Deschidem prima preşedinţie română a Consiliului UE. Ne aducem aminte că în 2017 România s-a alăturat familiei europene. În acea zi ne-am adus aminte de un decret care a înclinat istoria Europei, dar istoria şi geografia europeană au fost marcate în bine, în Luxembourg, în 2017, în timpul Consiliui European am decis aderarea României. Apărarea valorilor noastre comune, care trebuie respectate mereu fără îndoieli şi fără să ne slăbim. UE nu face compromisuri, chiar dacă e vorba de respectarea statului de drept, democraţiei. Nu există loc de compromisuri. UE nu e completă fără România. Locul natural al României este în Schengen. Am pledat în PE pentru ca România să facă parte din zona Schegen. Rămân fidel acestei chestiuni – România trebuie să facă parte din Spaţiul Schegen“, a declarat preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.

Şi Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a făcut, joi, un apel către statele membre UE care blochează aderarea României la spaţiul Schengen, susţinând că trebuie să îşi modifice poziţia.

„Principiul solidarităţii va fi aplicat de România şi în adeziunea sa la spaţiul Schengen. Parlamentul European a susţinut întotdeauna ţările în curs de aderare la acest spaţiu. Fac un apel la statele membre care blochează această aderare să îşi modifice poziţia”, a declarat Antonio Tajani, la ceremonia oficială de lansare a Preşedinţiei Consiliului UE.

Acesta a susţinut că aderarea României ţi Bulgariei la spaţiul Schengen „va fi benefică pentru securitatea şi statele membre UE.

“Traversăm o perioadă de schimbări profunde şi rapide. Revoluţia tehnologică, valurile de migranţi, tensiunile de la frontierele noastre, terorismul, încălzirea globală: toate acestea îi sperie pe mulţi europeni. În faţa unei Uniuni adesea incapabile să reacţioneze rapid, sirenele populiste câştigă teren. Şi totuşi, în această lume tot mai nesigură, trebuie mai mult ca oricând să avem o Europă puternică, capabilă să-şi protejeze cetăţenii. Este esenţial să ne unim eforturile pentru o Europă mai eficientă. Motto-ul Preşedinţiei române răspunde acestui imperativ: „Coeziunea, o valoare europeană comună”, pentru că reflectă exact voinţa de a nu lăsa pe nimeni deoparte. Împărtăşesc viziunea marelui diplomat Grigore Gafencu, care, la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, spunea: „Nu există decât o singură Europă! Chiar dacă trupul său este mutilat şi împărţit, ideea europeană este indivizibilă. Europa nu poate renaşte în Vest, daca ea moare în Est. Niciunde cuvântul Europa nu găseşte un răspuns mai puternic decât în statele din Est. Ideea de unitate europeană poartă în mintea unei jumătăţi întregi de continent o promisiune de pace şi, prin urmare, o promisiune de eliberare”. Forţa Europei unite nu e o vorbă în vânt”, a mai spus Tajani.