Breaking news

Peste 90% dintre cetățeni se declară mândrii că sunt români

Cel mai recent sondaj de opinie realizat de IRES, relevă faptul că 90% dintre cei intervievați se delcară mândrii că sunt români.

Majoritatea respondenților, circa 90%, declară atât în 2010, cât și în 2012, că sunt mândri că sunt români.

Persoanele de peste 65 de ani declară acest lucru în măsură ușor mai ridicată decât cele mai tinere, categoria de vârstă în rândul căreia se înregistrează cei mai mulți respondenți care nu sunt mândri de faptul că sunt români fiind 18-35 de ani.

Mai mult, respondenții cu studii superioare declară că sunt mândri de naționalitatea lor în proporție de 83,5%, în timp ce aceia fără studii sau cu studii elementare dau același răspuns în proporție de 93,4%.

Respondenții de etnie maghiară tind, de asemenea, să declare că sunt mândri de acest lucru în proporție mai redusă – 77,8%.

Orășenii sunt mândri de apartenența la această naționalitate în proporție ușor mai redusă decât respondenții din mediul urban, la fel cei din Transilvania și Banat comparativ cu cei din celelalte regiuni istorice ale țării.

84% dintre intervievați declară că Ziua Națională a României reprezintă o sărbătoare importantă pentru familia lor.

Cu toate acestea, comparativ cu anul 2010, scade proporția celor care consideră că 1 Decembrie este cea mai potrivită dată pentru Ziua Națională a României, de la 76% la 70%, în același timp crescând proporția celor care ar alege 24 ianuarie sau 23 august cu câte cinci procente.

Soluția plecării in străinătate câștigă teren. Un sfert dintre români s-au gândit să plece definitiv.
Crește și proporția respondenților care declară că le-a trecut vreodată prin cap să meargă la muncă în străinătate; așadar, până în 2010, 3 din 10 români s-au gândit să plece la muncă în străinătate, iar în 2012 4 din 10 dau același răspuns.

Cu cât sunt mai tineri, cu atât respondenții s-au gândit la acest lucru în proporție mai ridicată: de la 54,4% în cazul celor între 18 și 35 de ani la 13,3% în rândul persoanelor trecute de 65 de ani.

Persoanele fără studii sau cu studii elementare sunt cele care s-au gândit în cea mai mică proporție să plece din din țară pentru a munci în străinătate, în timp ce persoanele cu studii superioare s-au gândit la acest lucru în cea mai mare proporție.

De asemenea, locuitorii din Sud, București și Dobrogea declară acest lucru în proporție mai redusă decât cei din Moldova, dar mai ales decât cei din Transilvania și Banat.

Dintre cei care declară că s-au gândit să plece să lucreze într-o altă țară, circa un sfert s-au gândit să plece definitiv.

Comparativ cu anul 2010, crește ușor proporția celor care spun că au lucrat în străinătate pentru cel puțin trei luni de zile, de la 14% la 18%.

Cu cât sunt mai tineri, cu atât respondenții dau acest răspuns în proporție mai ridicată – de la 26,1% în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani la 9,1% în cazul celor de peste 65 de ani. Persoanele fără studii sau cu studii elementare declară că au fost plecate la muncă în străinătate în ultimele trei luni în cea mai scăzută proporție – 10,7%.

Majoritatea celor care au fost plecați la muncă într-o altă țară declară că aceasta a fost o experiență reușită (77% în 2010, 86% în 2012). Persoanele din mediul rural tind să spună acest lucru în proporție mai ridicată decât cele din mediul urban, diferența fiind de aproximativ 10 procente. De asemenea, experiența muncii în străinătate a fost una reușită pentru mai mulți dintre locuitorii din Sud, București și Dobrogea, comparativ cu cei din Moldova sau Transilvania și Banat.

România – tărâmul unor făgăduințe firave, dar criza europeană îi face pe români să reconsidere șansele oferite de societatea românească

De la sfârșitul anului 2010 scade proporția respondenților care, întrebați în ce țară le-ar plăcea să trăiască, dau răspunsul „România”, de la 59% la 51%.

Ceilalți respondenți preferă Germania, Italia, Franța, Spania sau alte țări, majoritatea europene. Întrebați care este, în viziunea lor, țara ideală, în continuare cei mai mulți dintre respondenți spun România (36%), cu toate că proporția acestora scade cu 9 procente de-a lungul celor doi ani.

54,3% dintre persoanele chestionate consideră că patriotismul este o valoare actuală, cu două procente mai mult față de 2010.

Patru din cinci români se consideră patrioți, sentimentul fiind în schimb mai răspândit în rândul celor cu vârstă înaintată, decât în cazul tinerilor.

Statistic, românii nu s-au săturat de România. Și totuși, tinerii … Procentul celor care spun că s-au săturat de România a crescut cu patru puncte față de 2010, ajungând la 25,3%.

Deși 79% dintre respondenți spun că românii au o identitate națională puternică, iar 98% consideră că tradițiile românești trebuie păstrate, 73% spun că românii preiau prea multe modele din afară.

Sondajul de opinie a fost realizat prin metoda CATI, pe un eșantion de 1.289 indivizi de 18 ani și peste, în data de 23 octombrie 2012.