Peste 1,7 milioane de români îşi aniversează onomastica de Sărbătoarea Sfinţilor Mari Împăraţi Constantin şi Elena

Creștinii ortodocşi şi catolici din întreaga lume,  îi serbează azi, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a devenit religie permisă. În românia, peste 1,7 milioane de bărbați și femei poartă numele celor doi sfinți.

Sfinții Mari Împărați, Constantin și Elena, sunt sărbătoriți de cele două biserici pentru că au promovat religia și au interzis jertfele sângeroase şi pentru că duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman, perioada în care au domnit fiind cunoscută ca “Epoca de aur”.

Cercetători sunt de părere că deciziile împăratului Constantin în favoarea creştinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena, care, “cu mână de fier şi credinţă tare”, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu.

În perioada petrecută la Ierusalim, împărăteasa Elena a început construcţia unor biserici la mormântul Domnului (Biserica Învierii), în Betleem sau pe muntele Măslinilor. După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a dat un act prin care creştinismul a devenit “religio licita”, adică religie permisă, la fel ca celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioasă şi morală a doctrinei creştine, a recomandat-o tuturor. Însă Constantin nu a declarat creştinismul religie de stat, cum greşit se afirmă uneori. Acest pas a fost făcut în anul 380, de împăratul Teodosie cel Mare.

Azi, peste 1,7 milioane de români âși serbează onomastica de Sfinții Constantin și Elena. Dintre cei 1.786.974 de români aniversaţi de Sfinţii Constantin şi Elena, 635.068 sunt bărbaţi, iar 1.151.906 sunt femei.

În anul 325, Împăratul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod Ecumenic, în localitatea Niceea (în Turcia de astăzi).

Împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii cetăţi Bizantion. Cetatea, care îi va purta numele (Constantinopol), a devenit noua capitală a imperiului, care a rivalizat cu vechea Romă. Aici a fost zidită măreaţa catedrală închinată Sfinţilor Apostoli unde se și află înmormântat.