Otrăvirea populației prin Codex Alimentarius

Codex Alimentarius va fi adoptat şi de România începând cu luna iulie a anului acesta. Pentru cei care nu ştiu, Codex Alimentarius, sau codul alimentelor, este un tratat de  comerț stabilit de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) pentru a reglementa alimentaţia populaţiei Globului după nişte standarde ce ne aduc aminte de Holocaust.

De ce ne aduc aminte de Holocaust? Pentru că legile şi regulile de alimentaţie ale codex alimentarius au la bază un sistem introdus de compania, IG Farben AG, cunoscută mai ales în perioada celui de-al Doilea Război Mondial când producea medicamente pentru nazişti. Nu are rost să menţionez pe cine erau testate aceste medicamente.

Specialiştii spun că după implementarea Codex Alimentarius vor muri 3 miliarde de oameni în primii 30 de ani. Întreaga populaţie a planetei va avea sistemul imunitar slăbit, în timp ce fertilitatea va scădea drastic.

Deşi se ascunde în spatele unor cuvinte şi sintagme de tipul „sănătate”, „Îmbunătăţire a alimentaţiei”, ”universally uniform food standards for the protection of consumers” sau  „the international harmonization of food standards” ţin să reamintesc că nu este nimic mai mult decât un tratat de comerţ la care au aderat până în prezent 165 de ţări. Printre corporaţiile care stau la baza acestui tratat se află Monsanto, lider în producţia de compuşi modificaţi genetic şi mai multe companii farmaceutice. AH1N1 sau H5N1 vă sună cunoscut? Dacă nu, vă spun eu că aceleaşi companii farmaceutice nu fac altceva decât să trateze simptomele bolilor sau aşa-ziselor epidemii, în loc să elimine boala respectivă. În America, anumite vaccinuri sunt sau au fost obligatorii prin decrete de lege. Poporul american nu are voie să refuze tratamentul deşi s-a constatat ştiinţific că după epidemia de gripă aviară, un număr foarte mare de copii au făcut autism din cauza vaccinurilor. Pe site-ul oficial al Codex-ului, veţi putea citi în detaliu cum gândesc cei care l-au scris. Propoziţii de tipul „Outbreaks of food-borne illness can damage trade and tourism and can lead to loss of earnings…” sau „excesul de mâncare este o risipă mult prea costisitoare” sunt prezente prin tot documentul oficial şi sunt doar câteva exemple pentru aceia care încă mai cred că acest cod are vreo legătură cu sănătatea lor sau a generaţiilor ce vor urma. Documentul a fost publicat iniţial în 1999, ultima lui actualizare fiind din 2006, urmând ca vara anului acesta să se întâlnească din nou la Roma pentru a-l reactualiza.

Codex-ul va interzice plantarea şi creşterea plantelor sau legumelor în mod natural, în timp ce creşterea animalelor va trebui să se facă numai după regulile codului, hrănind ciredele şi turmele cu anumiţi compuşi modificaţi genetic precum soia şi porumbul modificate genetic sau hormonii de creştere.

În anul 2001, 12 substanţe chimice care produc cancerul au fost interzise în aproape toată lumea şi s-a hotărât ca produsele ce conţin organisme modificate genetic să fie etichetate astfel – pentru ca publicul să ştie ce cumpără şi la ce risc se expune. Din fericire, codex alimentarius prevede ca etichetarea acestor produse să dispară, noi, cei care cumpărăm mâncarea, să nu trebuiască să vedem pe pachetul de biscuiţi că de fapt mâncăm un amestec de substanţe farmaceutice. Vestea şi mai bună este că, dintre cei 12 compuşi ce cauzează cancerul, 7 dintre ei sunt din nou  acceptaţi (dieldrin, aldrin, etc).

Alt mijloc de îmbunătăţire a alimentaţiei noastre este iradierea hranei cu cobalt. Toate alimentele vor fi iradiate conform noului cod, pentru ca nutrienţii din acestea să fie reduşi. Printre efectele secundare ale iradierii nutrienţilor şi implementarea celor modificaţi genetic, se află şi efeminarea bărbaţilor. Specialiştii spun că se urmăreşte reducerea fertilităţii acestora, dar şi menţinerea sub control a populaţiei, scăzând riscul revoltelor sau altor genuri de manifestări violente. Majoritatea nutrienţilor naturali conţin cantităţi considerabile de testosteron, în timp ce suplimentele modificate genetic, nu prea, sau mai mult, unii sunt pe bază de estrogen. Parinţii şi bunicii din ziua de azi au beneficiat de cu totul şi cu totul altă alimentaţie decât „generaţia McDonalds”, acest lucru îl ştie şi îl simte toată lumea, şi poate că îmi imaginez eu, însă efeminarea masculilor este deja vizibilă la adolescenţii din prezent.

Nu doar că vom duce lipsă de substanţele naturale de bază, de care avem nevoie pentru a supravieţui ca specie, ci vom uita ce înseamnă plante precum usturoiul sau menta, precum și alte produse farmaceutice care în prezent sunt vândute excesiv conform Codex Alimentarius. Acestea din urmă vor urma a fi reglementate, din punct de vedere al volumului ce poate fi procurat. Partea extrem de interesantă este interzicerea prin lege a plantelor ca usturoiul sau menta, acestea vor putea a fi crescute doar de câteva companii autorizate. Traficanţii de legume vor deveni cei mai periculoşi oameni de pe planetă, în timp ce publicul informat va urmări cu interes ştiri precum „Poliţia a efectuat o captură impresionantă de usturoi”. Fără vreo intenţie de promovare, nu mă pot gândi decât la propoziţia aceea: viitorul sună bine.

Poate că nu ar trebui să lăsăm codul alimentar să intre în vigoare, atât pe plaiuri mioritice, cât şi la nivel Global. Cel mai bine ar fi ca fiecare să se documenteze pe cât de mult posibil, pentru ca apoi fiecare să se implice atât cât poate/doreşte. Nu facem nimic greşit dacă ne exercităm drepturile, atâta timp cât le mai avem. Cert este că anumite decizii pe care le luăm noi în prezent, vor afecta generaţiile viitoare şi cel mai probabil întreaga rasă umană.

Cine îşi doreşte să trăiască precum un cobai, să ridice mâna sus!

Alex Nistor