Breaking news

Noua Românie propune ca Procurorul General să fie ales prin vot de către toţi procurorii

Partidul Noua Românie propune ca Procurorul General să fie ales prin vot de către toţi procurorii din România, care la rândul său va numi şi revoca şefii DNA şi DIICOT. Această propunere se regăseşte în programul politic şi electoral al PNR încă din 2016. Soluţia propusă de Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, de a scoate Preşedintele României din procedura de numire a şefilor parchetelor, nu este susţinută de Partidul Noua Românie.

1Preşedintele PNR, Sebastian Popescu se opune modificării legii în privinţa scoateri Preşedintelui României din procedura de numire a Procurorului Geenral, a Procurorului Şef DNA şi a Procurorului Şef DIICOT. Preşedintele PNR solicită în mod public, Ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să explice cu argumente, motivul pentru care propune modificarea legii privind numirea şefilor parchetelor prin emilinarea din procedură a Preşedintelui României.

PNR are soluţia la această problemă cu privire la numirea şefilor parchetelor. Procurorul General să fie ales prn vot de către toţi procurorii, iar el la rândul său să aibă puterea să numească şi să revoce şefii DNA şi DIICOT. Este o măsură care elimină factorul politic şi implicit suspiciunile de imixtiune şi control politic asupra procuraturii în România. Dacă nu se doreşte o astfel de procedură, PNR nu este de acord ca Preşedintele României să fie scos din schemă. Numirea Procurorului General, a Şefului DNA şi DIICOT, se face în România, de 27 de ani, prin decret semnat de Preşedintele României, la propunerea Ministrului Justiţiei şi ar trebui să rămână la fel. Este sau nu în avantajul sistemului de procuratură din România, eliminarea Preşedintelui României din procedura legală de numire a Procurorului General, a Şefului DNA şi DIICOT? La această întrebare trebuie să răspundă Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Opinia publică este revoltată pe bună dreptate de această modificare întrucât în prezent PSD şi Liviu Dragnea au interese directe de a obţine pârghii suplimentare de control al Parchetului General şi DNA, ţinând cont de faptul că fiul şi apropiaţii lui Dragnea, sunt vizaţi de o anchetă a procurorilor DNA. Procurorul General, Şeful DNA, Şeful DIICOT trebuie să fie ai României şi să lucreze în slujba statului şi a intereselor românilor, nu pentru un partid sau un grup de persoane. PNR va susţine orice modificare la legile justiţiei cu condiţia ca modificările să fie în reformarea sistemului judiciar pentru ca românii să aibă parte de o justiţie dreaptă”, a delcarat Preşedintele PNR, Sebastian Popescu.

Eliminarea Preşedintelui României din procedura de numire a Procurorului General, a Şefului DNA şi a şefului DIICOT, a mai fost propusă în 2008 de Ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu. Însă legea adoptată de Senat prin care procurorul general şi şeful DNA să fie numiţi de CSM, a fost declarată ca fiind neconstituţională.

În acest moment, în vigoare este legea 303/2004 care la articolul 54 spune că procurorul general şi şeful DNA „sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”. Preşedintele a recunoscut autoritatea acestei legi, dar, în opinia sa, acest articolul nu poate suprascrie prevederea constituţională a articolului 134. Preşedintele a lăsat să se înţeleagă că acest articol din statutul magistraţilor poate fi atacat la Curtea Constituţională.

Procurorul general al PÎCCJ face parte, alături de parchetele de pe lângă curțile de apel, parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă judecătorii și parchetele militare, din Ministerul Public, parte a autorității judecătorești din România.

Ministerul Public reprezintă, potrivit Constituției, interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

Iată cum se procedează în alte state membre ale Uniunii Europene cu privire la numirea procurorului general:

Danemarca – Procurorul General este numit si poate fi eliberat din functie de catre Ministerul Justitiei.

Finlanda – Procurorul General si adjunctul acestuia sunt numiti de Presedintele Republicii, la propunerea Guvernului.

Suedia – Procurorul General e numit de Guvern si e inamovibil. Numirea magistratilor este in competenta Procurorului General. Conducatorii parchetelor regionale sunt numiti de Guvern la propunerea Procurorului General.

Germania – Procurorii din cadrul Parchetului Federal sunt numiti de catre presedintele federal, la propunerea ministrului federal al Justitiei, cu confirmarea Parlamentului.

Irlanda – Procurorul General, numit „Attorney General” e desemnat de Presedintele tarii, la propunerea prim-ministrului, nu e membru al Guvernului, dar participa la sedintele Guvernului.

Olanda – Procurorul General de pe langa Curtea Suprema e numit pe viata. Membrii Comitetului Procurorilor Generali, procurorii de pe langa curtile de apel si cei districtuali cat si procurorii Parchetului national sunt numiti prin Decret Regal. Parchetul e subordonat Ministerului Justitiei.

Italia – Procurorii sunt magistrati de cariera. Judecatorii si procurorii fac parte din acelasi corp. Parchetele fac parte din sistemul judiciar. Procurorii isi desfasoara activitatea sub supravegherea Ministerului Justitiei.

Grecia – Procurorii sunt inamovibil si numiti pe viata, cariera lor depinde de o Comisie de Serviciu Judiciar, alcatuita din judecatori si procurori sub conducerea Presedintelui Curtii de Casatie.

Spania – Procurorul General e numit de Rege, la propunerea Guvernului si dupa consultarea Consiliului General al Puterii Judiciare.

Portugalia – Procurorul General al Republicii e numit pe un mandat de sase ani de catre Presedintele Republici, la propunerea Guvernului.

Franta – Procurorii sunt numiti, dupa absolvirea Scolii Nationale de Magistratura, de catre Presedintele Republicii Ministerul Public este agent al puterii executive si actioneaza in numele societatii. Ministerul Public se afla sub autoritatea Ministerului Justitiei.

Belgia – Regele e cel care numeste si revoca procurorii, la propunerea Consiliului Superior Judiciar. Independenta procurorilor e relativa, ei fiind in acelasi timp si reprezentanti ai puterii executive, dar si membri ai puterii judiciare.

Polonia – In aceasta tara exista Legea Parchetelor. Fapt inedit, ministrul Justitiei cumuleaza functia de Procuror General si e numit de Parlament, la propunerea Presedintelui.

Cehia – Procurorul suprem e numit si demis de catre Guvern la propunerea Ministrului Justitiei.

Estonia – Guvernul numeste in functie Procurorul General, la propunerea Ministrului Justitiei, dupa consultarea Comitetului uridic din Parlament.

Letonia – Procurorul General este numit sau eliberat din functie de catre Parlament, la initiativa Presedintelui Curtii Supreme.

Lituania – Procurorii sunt numiti in functie si destituiti de catre Procurorul General. Procurorul General este numit de Parlament pentru un mandat de 7 ani si este eliberat din functie de catre Presedintele Republicii.

Slovacia – Procurorul General poate fi numit sau destituit de catre Presedintele Republicii la propunerea Parlamentului.