Mediul de afaceri spune NU impozitării progresive: Apel comun pentru stabilitate fiscală și responsabilitate politică

Autor exclusivNews.ro Publicat in data iun. 19, 2025

Într-un moment critic pentru echilibrul bugetar al României, cele mai importante organizații ale mediului de afaceri din țară lansează un apel public ferm împotriva introducerii impozitării progresive. Semnată de 13 organizații economice și camere de comerț bilaterale, scrisoarea deschisă adresează un mesaj clar către decidenții politici: România are nevoie de stabilitate fiscală, nu de experimente riscante.

Deficitul excesiv cere măsuri sustenabile, nu creșteri de taxe

România se află sub procedura de deficit excesiv încă din 2019, iar realitatea bugetară devine tot mai apăsătoare. În acest context, organizațiile semnatare cer formarea rapidă a unui nou guvern și adoptarea unui plan realist de reforme structurale, bazat pe:

Reducerea cheltuielilor publice ineficiente
Îmbunătățirea colectării veniturilor
Menținerea cotei unice de impozitare

„Majorarea fiscalității ar însemna, în acest moment, o penalizare a contribuabililor corecți, în locul extinderii bazei de impozitare și reducerii evaziunii”, subliniază semnatarii.

Impozitarea progresivă: risc pentru economie și mediu de afaceri

Propunerea introducerii unei taxări progresive asupra veniturilor este considerată de mediul de afaceri ineficientă, cu potențiale efecte negative multiple:

Impact bugetar modest pe termen scurt
Costuri administrative ridicate pentru contribuabili și ANAF
Demotivarea investițiilor și a forței de muncă înalt calificate
Migrarea veniturilor spre forme informale

Potrivit scrisorii, „România are deja una dintre cele mai ridicate rate efective de impozitare a muncii din UE – 37,2% în 2021, peste media UE (31,9%) și OECD (34,5%). O impozitare suplimentară ar afecta competitivitatea României și ar stimula informalitatea.”

Cota unică: garant al stabilității și al investițiilor

Introducerea cotei unice a simplificat sistemul fiscal, a redus evaziunea și a încurajat investițiile. Conform semnatarilor:

A crescut conformarea voluntară
A facilitat dezvoltarea clasei de mijloc
A dus la convergența economică cu statele din vestul Europei

„Un sistem fiscal stabil și previzibil este fundamental pentru a atrage și păstra investiții și talente”, afirmă reprezentanții mediului economic.

Riscuri sistemice ale trecerii la impozitarea progresivă

Scrisoarea subliniază că un sistem progresiv:

Presupune reforme ample în pensii, sănătate și sistemul de deduceri
Crește povara administrativă fără garanția unei colectări mai bune
Poate agrava percepția negativă a României ca mediu fiscal impredictibil

„Cu o impozitare crescută, scădem direct proporțional competitivitatea României. În loc să consolidăm conformarea fiscală, riscăm să accentuăm migrarea către practici informale”, se arată în document.

Apel la responsabilitate politică: păstrarea cotei unice și dialog real

Mediul de afaceri cere clasei politice să își asume guvernarea cu responsabilitate, construind un pachet de măsuri coerente care să:

Stabilizeze economia
Protejeze investițiile
Evite schimbările fiscale brutale

În final, semnatarii subliniază că orice reformă fiscală trebuie:

Bazată pe analize economice riguroase
Susținută de consultări publice reale
Corelată cu strategii de dezvoltare sustenabilă

Concluzie: România are nevoie de stabilitate, nu de impozitare riscantă

Prin această luare de poziție, reprezentanții economiei reale transmit un mesaj de echilibru: fără reforme fiscale nefundamentate, fără dezechilibre introduse politic. România are nevoie de consolidare fiscală, dar aceasta trebuie să se bazeze pe colectare eficientă, responsabilitate și protejarea investițiilor.

📢 Cota unică trebuie menținută. Fiscalitatea trebuie să rămână un sprijin, nu o povară.

Redăm mai jos, integral, scrisoarea deschisă a mediului de afaceri din România:

Scrisoare de poziție comună a mediului de afaceri cu privire la impozitarea progresivă

Din anul 2019, România se confruntă cu procedura de deficit excesiv. Soluțiile reale au fost amânate de prea mult timp și ne aflăm într-o situație dificilă pentru sustenabilitatea bugetară. În aceste condiții, formarea cât mai curând a unui nou guvern și adoptarea unui plan realist de măsuri sunt esențiale pentru a păstra economia pe o traectorie de stabilitate.

Într-o scrisoare publică anterioară, noi, reprezentanții mediului privat din România, am evidențiat principiile care, în opinia noastră, ar trebui să susțină planul de reformă structurală a sistemului bugetar. Astfel, considerăm că deficitul bugetar ar trebui corectat prin eforturi de reducere a cheltuielilor bugetare și de îmbunătățire a colectarii a veniturilor, fără o creștere suplimentară a fiscalității. Pe termen lung, considerăm că este nevoie de o perspectivă strategică pentru reducerea deficitelor fiscale care să se bazeze și pe valorificarea potențialului de creștere economică al României și reformele fiscale să sprijine relansarea capacității sectorului privat de a investi în economia națională.

Ca răspuns la apariția în spațiul public a unor propuneri de introducere a unui sistem de impozitare progresivă asupra veniturilor persoanelor fizice, ca măsură de diminuare a deficitului bugetar, reiterăm poziția noastră exprimată anterior. Mediul de afaceri consideră că această măsură nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt, iar pe termen lung, ar trebui analizată din perpectiva tuturor efectelor economice asupra forței de muncă și a investitorilor , cu o consultare largă a tuturor părților interesate.

Păstrarea competitivității din perspectiva fiscalității muncii și capitalurilor este prioritară pentru economia României, pentru susținerea reducerii decalajelor de dezvoltare. Majorarea fiscalității ar însemna, în acest moment, o colectare mai mare de la aceeași buni contribuabili în detrimentul colectării de impozite de la firmele rău platnice sau al lărgirii bazei de impozitare pentru a include o categorie mai mare de contribuabili care în prezent nu plătesc deloc taxe sau contribuții sociale.

Un sistem fiscal stabil și predictibil este crucial pentru orice economie care dorește să atragă investiții pe termen lung, precum și să atragă și să păstreze talentele. Tinerii profesioniști au astăzi acces la numeroase oportunități, iar un mediu fiscal previzibil și stimulativ poate face diferența în decizia lor de a rămâne și a contribui la dezvoltarea României. Cota unică oferă această stabilitate și a contribuit semnificativ la simplificarea sistemului fiscal, reducerea evaziunii, creșterea participării forței de muncă la activitatea economică, creșterea conformării voluntare și atragerea investițiilor.

Stabilitatea și predictibilitatea oferite de acest regim au fost esențiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri și pentru consolidarea clasei de mijloc și a dus la convergența României cu statele din vestul Europei. Studiile econometrice arată că un sistem simplificat de impozitare reduce stimulentele pentru evaziune și îmbunătățește colectarea veniturilor pe termen scurt și mediu.

Datele arată că România are deja una dintre cele mai ridicate și uniforme rate efective de impozitare a veniturilor salariale din Uniunea Europeană – 37,2% în 2021, față de media UE de 31,9% și media OECD de 34,5%, România fiind a 5-a țară în UE ca mărime a sarcinii fiscale.

Scenariul introducerii taxării progresive trebuie evaluat ținând cont de stadiul de dezvoltare economică al unei țări, de momentul din ciclul economic traversat de respectiva țară, de capacitatea sistemului fiscal de a colecta, respectiv de a implementa schimbări majore de politici fiscale. Orice modificare a taxării/impozitării trebuie să cuantifice efectul acesteia atât asupra veniturilor bugetare totale, cât și asupra economiei.

Implementarea unui sistem progresiv ar presupune o creștere a poverii administrative, atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale. Ar fi necesare investiții suplimentare în formarea personalului și campanii de educare fiscală, precum si acordarea unui sistem de deduceri aplicat corespunzator, la pachet cu o reformă a pensiilor și a sistemului de sănătate, care ar trebui să se bazeze pe limitarea maximală a contribuțiilor cetățenilor la aceste sisteme. Mai mult, o schimbare către impozitarea progresivă poate stimula reorientarea veniturilor salariale către forme mai puțin transparente de remunerare, în încercarea de a beneficia de regimuri fiscale mai favorabile. În loc să consolidăm tendința de conformare fiscală și tranziția către zone economice complet fiscalizate, riscăm să accentuăm fenomenul de migrare către practici informale sau semi-formale.

Implementarea unui sistem de impozitare progresivă nu garantează, în mod automat, nici creșterea sustenabilă a veniturilor fiscale, nici reducerea inegalităților economice. Acestea nu sunt induse de cota unică, și nici de veniturile de natură salarială.

România se confruntă cu problema reputațională de a avea un sistem fiscal lipsit de predictibilitate și stabilitate. Această percepție este influențată si de schimbările frecvente ale legislației fiscale, lipsa de claritate și interpretări diferite, birocrație și proceduri complicate. Astfel, trecerea la o impozitare progresivă crescută sau insuficient pregătită nu va face decât să accentueze această percepție. Cu o impozitare crescută, scădem direct proporțional competitivitatea României. Una din prioritățile politicii fiscale, pe lângă efectul de distribuție, este acela de a susține creșterea economică pe termen lung.

Având în vedere toate cele de mai sus, facem apel la responsabilitate politică atât prin asumarea guvernării, cât și a unui pachet de măsuri care să mențină România pe o traiectorie pozitivă în raport cu mediul investițional, fără impozitare progresivă (directă sau mascată), cu menținerea cotei unice.

Organizații semnatare:

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK
Camera de Comerț Americană în România – AMCHAM ROMANIA
Asociația Oamenilor de Afaceri din România – AOAR
Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova – BEROCC
Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC
Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER
Camera de Comerț Bilaterală România-Portugalia – CCBRP
Camera de Comerț Italiană în România – CCIPR
Camera de Comerț Elveția-România – CCE-R
Camera de Comerț Olandeză în România – NRCC
Confederația Patronală CONCORDIA
Consiliul Investitorilor Străini – FIC
Fundația Romanian Business Leaders – RBL