Mărturie cutremurătoare din Colectiv: Focul le topise feţele, carnea căzuse până la os şi nu mai aveau ochi

Agentul şef principal Mihai Ionescu de la Secţia 14, unul dintre sutele de salvatori din Club Colectiv, face dezvăluiri cutremurătoare la o lună de la cumplita tragedie. Tinerii ieșeau din club arși, fără pleoape și păr, carnea pica de pe ei și toți urlau de durere.

Azi se împlinește o lună de la incendiul devastator produs pe 30 octombrie în Club Colectiv din București, soldat cu 60 de morți și peste 150 de răniți.

Polițistul Mihai Ionescu, ajuns la locul tragediei la scurt timp după anunțarea incendiului la 112, povestește clipele de groază la care a asistat în acea noapte.

“Abia intrasem în tura de noapte când l-am auzit prin staţie pe unul dintre colegii mei că este nevoie de mai multe ambulanţe, de ajutor. În şaseşapte minute am fost acolo. Ambulanţele încă nu ajunseseră. Eram doar şase poliţişti care încercam să facem ceva”, rememorează agentul şef Ionescu. E supărat că o aşa tragedie ar fi putut fi uşor evitată. “Un extinctor şi două jeturi date la timpul lor şi focul nu s-ar mai fi extins. Aşa însă…Continuau să iasă dintr- un nor negru de fum înecăcios, care te sufoca chiar şi afară, în aer liber. Nici nu puteam deosebi dacă sunt bărbaţi sau femei. Erau doar nişte trupuri negre care umblau. Fără păr pe cap, cu feţele arse, cu pielea şi carnea căzută până la os… Ca nişte zombi… Toţi ne întrebau cum arată. Ce să le fi spus?!? Îşi mai spuneau unul altuia ce răni au la faţă. Unul dintre ei stătea ghemuit pe nişte trepte şi spunea întruna, gâtuit, «Doamne, ce am păţit»? La un moment dat, şi-a pus a deznădejde mânile pe faţă, dar, când a tras palmele, pielea feţei i-a rămas în palme… Toată faţa îi era în palmele. Groaznic…”, povesteşte Mihai Ionescu.

Polițistul spune că era înconjurat de oameni fără feţe şi care în loc de degete aveau doar nişte oase. În fața ochilor vedea doar trupuri acoperite de o imensă rană roşie amestecată cu resturi de haine. Urlete, gemete, strigăte de ajutor şi un miros greu de carne arsă.

“Cum să-i fi ajutat? I-aş fi luat în braţe, dar nici nu aveam de unde să-i apuc, pentru că pocnea pielea pe ei. Îmi era teamă că acolo unde pun eu mâna se ia pielea, cade carnea. Le-aş fi provocat şi mai multă suferinţă. Pe cei mai valizi îi transportam ţinându- i de sub braţe. Pe cei foarte arşi îi puneam să se sprijine în vârful degetelor de palmele mele. Aşa îi duceam, încet, la medici, timp în care ne întrebau de o mie de ori cum arată, de ce nu pot să clipească? De ce? Pentru că nu mai aveau pleoape, erau arse… dar ce să le spun?”, îşi aminteşte polițistul.

Mihai Ionescu a fost șocat de tragedie și mărturisește că la intrarea în acel blestemat container, zeci de trupuri fuseseră prinse în ghearele morţii de flăcările ucigaşe: I-am luat rând pe rând şi i-am pus într-o hală, pe nişte paleţi din lemn. Focul le topise feţele, de pe unii carnea căzuse până la os şi nu mai aveau ochi. Atunci mi-au venit în minte secvenţe legate lagărele de concentrare. M-a şocat. Aşa ceva nu se poate uita.

Incendiul s-a produs pe 30 octombrie 2015, în jurul orei 22,30, în Club Colectiv în timpul concertului trupei Goodbye to Gravity.