Marko Attila, urmărit penal, a fugit în Ungaria pentru că DNA nu i-a interzis să părăsească țara

Deputatul UDMR Marko Attila, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare și inculpat în dosarul Alinei Bica, a fugit din România, în luna decembrie la Budapesta. Unde se bucură de protecția premierului ungar Viktor Orban.

Pe 3 decembrie 2014, Camera Deputaţilor a încuviinţat arestarea preventivă a deputatului UDMR Marko Attila, în dosarul fostului şef al DIICOT Alina Bica, privind despăgubirea acordată de ANRP. Numai că ce să vezi, DNA nu a emis și un mandat de reținere pe numele deputatului UDMR, astfel că acesta a plecat liniștit la Budapesta.

România şi Ungaria au un acord comun de extrădare, însă, pentru că se bucură de protecția lui Viktor Orban, deputatul UDMR s-ar putea să nu mai răspundă vreodată în faţa legii pentru faptele de care este acuzat în dosarul retrocedărilor.

Duminică, deputatul Bogdan Diaconu, președintele Partidului România Unită a trimis o interpelare Ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, căruia îi solicită să intervină în cazul deputatului fugar.

”Cazul deputatului fugar Marko Attila (UDMR) pentru a cărui arestare preventivă Camera Deputaților și-a acordat votul pe data de 3 decembrie 2014 este unic în analele justiției și diplomației române. Un stat membru UE, Ungaria, îl ascunde și la această oră pe deputatul care trebuie să răspundă în fața justiției, conform legii, acesta bucurându-se, conform declarațiilor avocatului său, de ”protecția personală a premierului Ungariei Viktor Orban”. Ce măsuri concrete a întreprins Ministerul Afacerilor Externe din România pentru a asigura revenirea în țară a deputatului Marko Attila? S-au întocmit actele pentru extrădarea sa, conform normelor UE în vigoare? De asemenea, vă solicit să comunicați dacă diplomația ungară a fost notificată cu privire la acest caz de încălcare gravă a normelor europene și a relațiilor cu România, prin adăpostirea unei persoane publice căutate de justiție pentru fapte grave de corupție. Tăcerea MAE în această privință reprezintă o palmă grea dată suveranității României și respectului actului de justiție în această țară. În timp ce alte persoane care au îndeplinit funcții publice, aflate în același dosar în care este cercetat și deputatul Marko Attila, sunt deferite justiției, Marko Attila rămâne ascuns sub protecția directă a Guvernului de la Budapesta. Diplomația românească se află în fața unui afront grav adus statului român la care, deocamdată, MAE nu a reacționat și nici nu a luat măsurile care se impun. Vă solicit de aceea adoptarea de urgență a acestor măsuri și comunicarea lor publică pentru ca România, care s-a angajat într-un proces dificil de luptă anti-corupție, să nu fie tratată ca un stat de mâna a doua din care anumite persoane căutate de justiție să poată fugi într-o altă țară, invalidând astfel principiul egalității cetățenilor săi în fața legii. Precedentul creat de fuga din fața justiției a lui Marko Attila este deosebit de periculos pentru că și alte persoane cercetate de autorități pot urma aceeași cale dacă MAE nu face de urgență demersurile necesare pentru aducerea în țară a deputatului fugar. De asemenea, vă solicit sancționarea pe cale diplomatică a statului maghiar și sesizarea Comisiei Europene pentru ingerința nepermisă a Ungariei într-un dosar de corupție din România prin protejarea unuia din factorii cheie implicat deja și într-un alt dosar de retrocedări ilegale unde a fost condamnat cu suspendare”, scrie Bogdan Diaconu în interpelare.

Urmare a interpelării, făcute publice, adresate ministrului afacerilor externe de către deputatul Bogdan Diaconu (PRU) referitor la “măsurile diplomatice luate pentru găsirea deputatului UDMR Marko Attila ascuns și protejat de statul ungar în urma votului de încuviințare a arestării acestuia acordat de Camera Deputaților pe 3 decembrie 2014”, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări: La nivelul Uniunii Europene, arestarea și predarea persoanelor date în urmărire internațională între statele membre se realizează prin intermediul instituției mandatului european de arestare. Ministerul Afacerilor Externe nu are niciun fel de competenţe legale în materia emiterii și punerii în executare a mandatului european de arestare, procedurile aferente realizându-se exclusiv pe calea cooperării judiciare și polițienești directe. Din datele de care Ministerul Afacerilor Externe dispune de la instituțiile competente, până în prezent nu a fost emis un astfel de mandat pe numele persoanei menţionate. În aceste condiții, având în vedere absenţa competențelor legale ale Ministerului Afacerilor Externe în ce priveşte realizarea unor asemenea demersuri, cât și în absența, până în prezent, a unui mandat european de arestare în raport cu persoana menționată, rezultă că, la acest moment, nu sunt întrunite condițiile care să permită MAE să întreprindă un eventual demers diplomatic în această speță.

Bogdan Diaconu a trimis o interpelare și la Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, care pentru moment nu a dat un răspuns oficial.

Marko Attila, deputatul penal al UDMR, condamnat pe 26 noiembrie 2014 la trei ani de închisoare, și cercetat penal de DNA în dosarul Alinei Bica, este lăsat în mod suspect, în libertate de către procurori.

Procurorii DNA spun că pe 15 martie 2011, cei 9 membri ai Comisiei Centrale, printre care se aflau Alina Bica,Marko Attila, Sergiu Ionuț Diacomatu, Remus Baciu, George Dragoș Bogdan și Lăcrămioara Alexandru, au luat în dezbatere cererea de retrocedare a suprafeței de 13.0535 ha din zona Plumbuita, beneficiar fiind omul de afaceri Stelian Gheorghe.

„La data de 15.10.2014 Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupție, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafață de13,0535 ha, situat în București, zona Plumbuita, sector 2. Concret, la data de 15.03.2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care făceau parte suspecta Bica Alina Mihaela și inculpații Alexandru Lăcrămioara și Bogdan Dragoş-George, a aprobat raportul de evaluare, întocmit de un expert evaluator, corespunzător dosarului nr. 22714/FFCC, cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Astfel, membrii Comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv,de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei). Aceștia au fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24.02.2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului. După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15.03.2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la FONDUL PROPRIETATEA, listat la bursă din data 25.01.2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat). Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu, de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului românun prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei, (echivalentul a 62.548.113 euro, reprezentând supraevaluarea), concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase”, se arată în comunicatul de presă al DNA.

Procurorii consideră că membrii Comisiei Centrale “și-au încălcat, negat și nesocotit tocmai obligația de statut ce presupunea analiza, dezbaterea asupra raportului de evaluare, astfel încât decizia bazată pe acest raport să fie riguroasă”.

“Dar raportul a fost unul eronat, grosolan supraevaluat în scopul îmbogățirii fără drept și în scopul asigurării unor rezerve pentru mituirea unor membri care au ajutat — sub acest aspect cercetările fiind în curs — iar efectele se răsfrâng asupra unei colectivități de persoane îndreptățite la despăgubiri, care la rândul său a formulat cereri de despăgubire, dar care a fost tratată doar formal”, se mai arată în referatul DNA.

În plus, membrii Comisiei nu au făcut nici măcar demersul minim de a analiza explicațiile evaluatorului.

“Activitatea infracțională abuzivă s-a realizat prin însușirea necondiționată a evaluării oferite de inculpatul Nuțiu Emil, doar cu scopul de a simula reparația, pentru că, în realitate, s-a urmărit și s-a realizat îmbogățirea pe nedrept a unor favoriți, cărora li s-a dat cadou, prin prăduirea bugetului public, suma de 377.282.300 lei. Consecința deosebit de gravă a acestei activități infracționale abuzive a inculpaților, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea despăgubirilor rezultă din faptul că suma de 377.282.300 lei plătită în acest dosar de despăgubire este mai mare decât totalul despăgubirilor civile plătite de ANRP în tot cursul anului 2011, care a fost de 249.882.000 lei”, se mai arată în referatul DNA.

După ce DNA a cerut ridicarea imunității parlamentare a deputatului Marko Attila, Camera Deputaților a dat undă verde solicitării și pe 3 decembrie 2014, a votat în favoarea solicitării procurorilor privind încuviințarea reținerii, arestului preventiv și a percheziției.

Marko Attila, după ce a fost audiat de DNA, a spus că singura lui vină e că ‘a făcut parte dintr-o comisie: Singura mea vină, dacă se poate spune aşa, este că am făcut parte dintr-o comisie. Nu am dat declaraţii nici procurorilor DNA pentru că nu cunosc dosarul, ştiu doar ce am văzut din comunicate şi ce s-a spus despre procurorul Alina Bica (…) Nu cunosc cazul Bica şi nu am avut legătură.

Iar pe 12 decembrie 2014, deputatul UDMR Marko Attila, cu un tupeu incredibil, a cerut prin intermediului unei postări pe facebook, încetarea imediată a urmăririi penale împotriva sa, pe motiv că el nu a fost prezent la şedinţa din 15 martie 2011 în care s-a decis despăgubirea incriminată.

”Niciodată, în toată carieră mea, nu am abuzat de funcţia mea, nu am pretins şi nu am primit niciun folos material nici pentru mine şi nici pentru altul în niciun caz de retrocedare sau despăgubire. Deoarece eu nu am făcut aşa ceva niciodată, condamn orice persoană şi mă delimitez de toţi cei care au folosit acest proces în scopuri personale. Asigur opinia publică şi organele de anchetă că îmi voi pune la dispoziţie cunoştinţele pentru că asemenea persoane să răspundă în faţa legii (…) Nu cunosc nicio persoană implicată în presupusele fapte de corupţie în care numele meu este amintit şi nu am participat la şedinţa comisiei la care acele despăgubiri au fost decise, fiind în judeţul Braşov la diferite comemorări cu ocazia Zilei maghiarilor de pretudindeni, iar acest lucru rezultând chiar şi din actele de la dosar, respectiv lipsa semnăturii mele de pe procesul verbal şi toate celelalte acte ale şedinţei. Datorită faptului că aceste documente au fost cunoscute de procurorii de caz, chiar din momentul deschiderii dosarului, solicit încetarea imediată a urmăririi penale în privinţa mea, ridicarea oricăror măsuri asigurătorii asupra bunurilor proprietate comună cu soţia şi casarea întregului caz faţă de persoana mea, precum şi redarea reputaţiei de deputat ales”, a scris deputatul în postarea de pe Facebook.

Numai că ce să vezi, deputatul maghiar nu este la prima ”abatere” ilegală și penală. Pe 26 noiembrie 2014, Attila Gabor a fost condamnat definitiv, la trei ani de închisoare cu suspendare în procesul în care este judecat pentru abuz în serviciu într-un dosar privind restituirea unor imobile. Inițial, deputatul fusese condamnat la aceeaşi pedeapsă, dar cu executare.