Breaking news

Legea minelor a fost respinsă de Parlamentul României. Deputații nu au votat actul normativ

Legea minelor a fost respinsă marți, de Camera Deputaților, fost decizional în acest caz. Actul normativ fusese votat luni seară, în Comisiile reunite de Industrii şi Administraţie din Cameră.

statut parlamentari votatCu protestatarii în stradă și la ușa Avocatului Poporului, deputații au decis marți, să respingă proiectul de lege privind exploatările miniere din România.

Marţi, la votul din plenul Camerei Deputaților, Legea minelor a întrunit 160 de voturi „pentru”, 105 voturi „împotrivă” şi 22 de abţineri.

Zeci de protestatari au intrat, marţi, în sediul Avocatului Poporului, unde au scandat „Uniţi, salvăm Roşia Montană” şi „Nu capitulăm”, cerând să discute cu Anastasiu Crişu. Protestatarii au intrat în sediul Instituţiei Avocatul Poporului în jurul orei 12.30, aceştia având afişe pe care scrie „Uniţi, salvăm Roşia Montană”.

În jur de 100-150 de persoane s-au strâns marți și la Palatul Parlamentului pentru a protesta faţă de proiectul de lege. Peste o sută de persoane au protestat, marţi,şi  în faţa Prefecturii Cluj, cerând respingerea Legii minelor, printre manifestanţi aflându-se şi soţia primarului Emil Boc.

Manifestanţii au avut pancarte cu inscripţiile „Deputat – trădător, verificaţi cum a votat”, „Vrem natură, nu cianură”, „Nu lăsa deputaţii să ucidă Roşia Montană”, „Guvernul trădării”, „Ponta şi ai lui, mincinoşii neamului” şi „Apusenii ceanuraţi-deputaţii blestemaţi”.

Preşedintele Comisiei de Industrii din Cameră, Iulian Iancu, spune că elementele de noutate absolută prevăzute de Legea minelor sunt cele legate de faptul că nicio exploatare din România nu va putea să înceapă fără ca înainte statul român să facă public acest lucru în toate etapele şi fără ca să se organizeze o licitaţie în modul cel mai transparent cu putinţă, impunând toate criteriile necesare, după ce a luat de la populaţie toate observaţiile privind exploatarea respectivă. Iancu a spus că statul e obligat, prin Legea minelor, să străbată toate fazele privind protecţia sitului arheologic, dacă e cazul, protecţia mediului. De asemenea, statul este obligat să se asigure că tehnologia despre care se vorbeşte este una care nu afectează mediul, nu afectează populaţia şi nu pune în pericol viitorul unor comunităţi sau viitorul unor regiuni întregi.

În legea asumată de USL, „resursele minerale, care condiţionează direcţii strategice ale dezvoltării socio-economice sau ale securităţii regionale sau naţionale, vor fi clasificate ca resurse strategice”, clasificarea şi declasificarea lor făcându-se „de către Parlament la propunerea Guvernului, cu avizul autorităţii competente în domeniul resurselor minerale”. De asemenea, ”lucrările privind prospecţiunile şi explorările geologice şi cele de extracţie şi prelucrare a resurselor minerale sunt de utilitate publică”.

Propunerea legislativă prevedea derogarea chiar şi de la procedura stabilită de Legea 255/2010 privind exproprierea, acordând titularilor de proiecte miniere prerogative care practic îi substituie autorităţilor statului român. Guvernul este obligat să declanşeze procedurile de expropriere în termen de 30 de zile de când titularul de licentă face o solicitare în acest sens şi fără să aprobe mai întâi indicatorii tehnico-economici ai exploatării. Ministerul Economiei este obligat să acorde direct titularilor de licenţă minieră concesiunea asupra terenurilor care întră în proprietatea publică a statului ca urmare a exproprierii.

Sumele reprezentând despăgubiri sunt plătite de chiar titularul licenţei miniere, acesta nefiind însă obligat să plătească redevenţa cuvenită pentru terenurile a căror concesiune o primeşte în mod direct, aceasta compensându-se cu sumele plătite ca despăgubire pentru expropriere, până la concurenţa acestor sume. Se ajunge astfel la situaţia în care Statul Român va suporta cheltuielile unor exproprieri in interesul privat al unei companii.

Procedura de expropriere reglementată are toate trăsăturile unei exproprieri în interes privat, ceea ce contravine grav atât Constituţiei cât şi CEDO.

O companie minieră are dreptul să utilizeze şi să schimbe folosinţa imobilelor expropriate din perimetrul minier, inclusiv a celor cu „destinaţie specială” (a se citi lăcaşuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice, cimitire, alte asezăminte de valoare naţională deosebită ori localităţi urbane sau rurale în întregime), dacă realizează „imobile cu destinaţie similară” pe alte amplasamente.

Apele de izvor aflate pe proprietatea persoanelor fizice nu vor putea fi folosite de către proprietarul suprafeţei dacă fac obiectul unei concesiuni miniere.

Companiile miniere pot dobândi terenuri din fondul forestier fără să respecte dreptul de preempţiune al coproprietarilor şi al vecinilor.

Proiectele miniere pot distruge monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale, zonele de protectie sanitară deoarece ar avea un statut special ce nu necesită descărcarea prealabilă de sarcină arheologică sau declasarea monumentelor istorice.

Compania minieră poate modifica traseul şi desfiinţa orice drum aflat în permiterul său minier.

Modificarea Legii minelor a fost respinsă, anterior, în plenul Senatului, fiind exprimat un număr de voturi sub minimum necesar pentru adoptarea acesteia, după o serie de dispute aprinse între senatorii PDL şi cei ai puterii în ceea ce priveşte prevederile acesteia.