Klaus Iohannis și-a luat casă de la stat cu acte false, deși nu avea dreptul

Klaus Iohannis, potrivit declarațiilor sale de avere, și-a luat o casă de la stat în anul 1992, în baza legii 112, în baza unor acte false, mințind autoritățile că nu mai deține altă casă.

La fel ca și Băsescu, care și-a dat singur casă de la stat pe vremea când era primar la București, Klaus Iohannis a cumpărat o casă de la stat, deși în mod legal nu mai avea acest drept.

Actualul candidat la prezidențiale, Klaus Iohannis, a reușit fabuloasa performanță ca în 24 de ani, să cumpere șapte case, iar pe una din ele a pierdut-o deja în instanță pentru că a dobândit-o cu acte false.

Site-ul ancheteonline.ro, scrie că Iohannis a făcut prima afacere imobiliară în 1992, când a cumpărat o locuință cu 75 000 de dolari. Pe atunci era un simplu dascăl care preda fizica la Liceul Bruchenthal. Potrivit declarației de avere, primarul Sibiului deține 6 case: str. Bălcescu nr.29 (1999), str. Pedagogilor nr. 14(1997), str. Someșului nr.13 (2001), str. Bâlea 29 (1992), str. Măgura nr.9(2007), str. Măgura nr.11(2007).

Jumătate din averea imobiliară a familiei Iohannis a fost obținută pe căi necinstite prin înşelăciune, fals şi uz de fals și mărturii mincinoase. Până acum, în două cauze, instanţa s-a pronunţat şi a dat verdictul, iar Iohannis a pierdut o casă și este pe cale să o piardă și pe o a doua. În cazul casei cumpărate în 1997, din strada Pedagogilor 14, care a fost achiziționată în baza legii 112/1995, ea a fost dobândită ilegal prin mărturie mincinoasă pentru că, potrivit actului normativ, era interzisă obținerea unei case naționalizate de către un chiriaș, dacă mai avea în proprietate un alt imobil. Iar la acea data, Iohannis mai avea o casă, cea din strada Bâlea 29.

Iohannis a cumpărat casele prin falsuri grosolane

Înainte de Revoluţie, soacra lui Iohannis a fost femeie de serviciu în familia Ghenea Eliseu, care deţinea imobilele din străzile Magheru 35 şi Bălcescu 29. Acest Ghenea, de loc din Porumbacu de Jos (judeţul Braşov) şi-a făcut averea în SUA, unde a emigrat în perioada interbelică. În America a cunoscut-o pe Maria Baştea, o româncă prostituată, originară din Viştea de Sus ( judeţul Braşov).

Cei doi s-au căsătorit în SUA , dar s-au întors în România şi şi-au cumpărat mai multe case în Sibiu, printre care şi cele două aflate în discuţie. După naţionalizarea din perioada comunistă, Ghenea Eliseu a rămas sărac lipit pământului, comuniştii luându-i toate casele. El s-a întors în satul său natal, la Porumbacu de Sus, unde a şi murit. Fără succesori!

După Revoluţie, celebrele case ale lui Ghenea din centrul Sibiului au devenit subiectul și obiectul retrocedărilor. Dar chiaburul care a făcut avere în SUA nu a avut moştenitori de drept care să revendice, în mod corect, imobilele confiscate de comunişti. Cine s-a găsit să pună mâna pe averea lui Ghenea? Servitoarea lui din perioada de glorie. Adică, soacra lui Klaus Iohannis, care a lucrat umăr la umăr, cu fiica sa, Carmen, soţia edilului. Oare Iohannis era strain de aşa ceva? Nicidecum. Doar că numele acestuia nu apare decât la întocmirea finală a documentelor de proprietate.

Procedura de acaparare a averii lui Ghenea Eliseu ( în speţă este vorba de 2 case, Magheru 35 şi Bălcescu 29) nu se putea realiza pe căi legale. Familia Iohannis, în complicitate cu un nepot al lui Ghenea Eliseu, și anume Ghenea Ioan, au fabricat documente false pe bandă rulantă: testamente, adeverinţe, adrese şi inventează un prezumtiv moştenitor: Ghenea Nicolae.

Totul a început în 1997. Nu întâmplător, după ce chiriaşii din casele din Bălcescu 29 și Magheru 35 şi-au cumpărat apartamentele din aceste vile, cu bună credință, pe baza legii 112/1995.

Însă, în vara aceluiaşi an, după ce toate apartamentele fuseseră cumpărate de chiriaşi, intabulate la Curtea Funciară, apare în scenă soacra lui Klaus Iohannis- Lăzurca Georgeta , soţia acestuia- Carmen Iohannis şi Baştea Ioan, nepot al lui Ghenea Eliseu.

Cei trei dau în judecată, în iulie 1997, statul roman pentru a revendica imobilele din Bălcescu 29 şi Magheru 35. Ei prezintă un testament prin care unul, Baştea Nicolae, un nepot al soţiei lui Ghenea Eliseu (nume de fată, Baștea) ar fi moştenitorul de drept al celor două case. Baştea Nicolae era unchiul lui Baştea Ioan, prietenul familiei Iohannis.

Judecătoria Sibiu respinge cererea acestora pe motiv că testamentul prezentat este un fals. La o analiză grafologică s-a stabilit că testamentul era scris de o persoană iar semnatura era a unei alte persoane. Mai mult, magistrații stabilesc că acest testament nu avea martori şi nu fusese semnat în faţa unui notar.

În fața Tribunalului Sibiu, familia Iohannis, împreună cu Baștea Ioan vin cu o adeverință emisă de primăria Porumbacu de Jos în care se afirmă că Baștea Nicolae este nepotul direct al lui Ghenea Elisie și unicul său moștenitor.

Cu acest nou fals, de data aceasta, familia Iohannis câștigă la Tribunalul Sibiu. Statul face recurs la Curtea de Apel Alba. Familia Iohannis câștigă din nou. Aceste procese s-au derulat între 1997-1999.

Astfel, între 1999 și 2002, toate actele de proprietate ale chiriașilor au fost anulate, iar noii propietari au devenit Lăzurca Georgeta, Carmen și Klaus Iohannis, precum și Baștea Nicolae. În toată această perioadă, chiariașii habar nu aveau de aceste procese. Au aflat doar după ce inevitabilul s-a produs: actele lor de proprietate au fost anulate și urmau să fie aruncați în stradă.

Toate documentele false care au stat la baza procesului de a lua cu japca cele două imobile au fost semnate de același notar: Bucșa Radu Gabriel, cel care și-a pus ștampila pe actele de adopție în care a fost implicată familia Iohannis și care, în prezent este notarul oficial al primăriei Sibiului. El a emis certificatul de moștenitor deși nu avea toate actele necesare (lucru stabilit de instanță), nu avea competența teritorială necesară ( Baștea Nicolae, așa zisul moștenitor, a murit la Viștea de Sus – județul Brașov și toată viața a trăit la Cluj-Napoca).

Potrivit certificatului de moștenitor obținut în fals, noii proprietari din Bălcescu 29 și Magheru 35 erau: la Magheru, 50% Baștea Ioan, 25% Lazurcă Georgeta și 25% Carmen Iohannis, iar la Bălcescu 29, Baștea Ioan, întreg imobilul. Potrivit unei înțelegeri prealabile, Baștea Ioan a vîndut imediat (pe 1 iunie 1999) jumătate din imobilul din Bălcescu 29 lui Carmen și Klaus Iohannis. De abia acum apare numele lui Klaus Iohannis, după ce toate s-au finalizat toate aranjamentele.

Printr-o sentință definitivă dată de Curtea de Apel Alba Iulia, secretarul primăriei Porumbacu de Jos a fost condamnat la un an de inchisoare cu suspendare pentru fals, uz de fals și neglijență în serviciu și sunt anulate toate actele emise de această primărie prin care se stabilea că Baștea Nicolae ar fi unicul moștenitor al lui Ghenea Eliseu.

Anchetatorii precizează că „numitul Ghenea Eliseu a decedat la data de 25.04.1969, avînd ultimul domiciliu în comuna Porumbacu de Jos, iar soția acestuia, Ghenea Maria, născută Baștea, a murit anterior, în 1962, fără a avea urmași în linie descendentă (copii), iar singura moștenitoare a fost declarată sora numitului Ghenea Eliseu, respectiv Mica Paraschiva. În ciuda acestor evidențe, învinuitul (n.r. secretarul) Munteanu Liviu a eliberat adevererința nr. 168/12.03.1998 în conținutul căruia a menționat în mod nereal că singurul moștenitor legal al defunctului Ghenea Eliseu a fost nepotul acestuia, Baștea Nicolae”.

Parchetul declară că secretarul primăriei „nu deținea nici un fel de date sau documente referitoare la nașterea sau decesul numitului Baștea Nicolae ( n.r. falsul moștenitor), întrucât acesta s-a născut în comuna Viștea, județul Brașov și a trăit la Cluj-Napoca”.

Anchetatorii relevă faptul că învinuitul a recidivat în falsificarea de documente, prin emiterea la data de 02.02.2000 a unei noi adeverințe, la solicitarea Judecătoriei Sibiu, care “fără nicio corespondență cu realitatea, face afirmații neadevărate referitoare la faptul că numita Micu Paraschiva și fratele ei, Ghenea Eliseu, nu au avut alt moștenitor legal decît pe nepotul lor, Baștea Nicolae”.

În continuare, procurorii atrag atenția asupra acestui aranjament, pus la cale de familia Iohannis și Baștea Ioan, în urma căruia, acarul Păun a fost secretarul primăriei Porumbacu de Jos.

“Toate aceste manopere desfășurate de numiții Baștea Ioan, Lăzurca Georgeta și Iohannis Carmen, sprijinite de acțiunile învinuitului Munteanu Liviu, care a eliberat adeverințele nr.168/1998 și 73/2000, precum și anexa 1 nr.25/1997, în mod fals, au condus la intabularea eronată a susnumiților în cartea funciară deși nu aveau vocație succesorală, întrucât Baștea Nicolae era rudă doar cu Ghenea Maria, soția predecedată a defunctului Ghenea Eliseu”, susțin procurorii.

Ca urmare, în baza sentinței de condamnare a secretarului Primăriei din Porumbacu de Jos și a anulării adeverențelor eliberate în favoarea familiei Iohannis și a lui Baștea Ioan, chiriașii și cumpărătorii de bună credință din strada Magheru 35 s-au adresat instanței pentru anularea certificatului de moștenitor. O sentință definitivă este dată pe 1 februarie 2005 de către Tribunalul Brașov. judecătorii constată nulitatea absolută a certificatului de moștenitor și legatar nr.90/01.06.1999, emis de Biroul Notarului Public Bucșa Radu Gabriel din municipiul Sibiu în dosarele succesorale nr.113,114,115/1999. De asemenea, aceștia dispun “rectificarea C.F. nr.752 Sibiu nr. Top.332/1, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților Baștea Ioan, Lăzurca Georgeta și Iohannis Carmen”.

Așa familia Iohannis pierde în instanță casa din strada Magheru 35, justiția reușind, după ani de luptă(1997-2005) dusă de chiriași, să demostreze falsul în documente, fals intelectual, uz de fals, mărtuire mincinoasă a celor care au fabricat documente petru a pune mâna pe imobilul din centrul Sibiului. Din păcate, procurorii nu au mers mai departe pentru a-i condamna și pe Carmen Iohannis, Lăzurca Georgeta și Baștea Ioan, instanțele din Sibiu făcându-i scăpați basma curată.

Situația este asemănătoare și pentru imobilul din Bălcescu 29. Tribunalul Brașov constată, în mai 2014, nulitatea certificatului de moștenitor fabricat de familia Iohannișii Baștea Ioan, dar nu este o decizie definitivă. Astfel, primarul Sibiului e pe cale să piardă și acest imobil din centrul orașului, dobîndit pe căi ilicite.

Până acum Klaus Iohannis a încasat prin închirierea către Banca Reiffeisen, a spațiului de la parterul casei din Bălcescu 29, peste 300 000 de dolari.