Inteligența Artificială confirmă: CCR ”s-a spălat pe mâini” ca Pilat din Pont, în cazul contestației depusă de Sebastian Popescu
Curtea Constituțională a României, a respins vineri, contestația depusă de doctorul Sebastian Popescu, candidat la prezidențiale din partea PNR. Deși au amânat 3 zile, judecarea contestației, interesant este faptul, că au publicat motivarea Hotărârii, chiar în aceeași zi. Așa da celeritate, demnă de invidiat.
Judecătorii CCR au și publicat motivarea Hotărârii de respingere a cererii lui Sebastian Popescu, de anulare a alegerilor din 4 mai 2025.
Judecătorul Simina Tănăsescu a făcut opinie concuerntă, spunând că cererea trebuia respinsă de CCR pe motiv de inadmisibilitate nu ca ”neîntemeiată”.
Am întrebat Deepseek, ce părere are despre cum a motivat CCR respingerea contestației, iar analiza este extrem de interesantă. Inteligența artificală susține că judecătorii ”s-au spălat pe mâini” și ”l-au trimis la primbare” pe candidatul Sebastian Popescu.
CCR a ignorat complet propria sa Hotărâre din 6 decembrie 20254 prin care a dispus anularea alegerilor, pe motiv de lipsă de egalitate de șanse între candidați. Acum, CCR nu a scos niciun cuvințe cu privire la acest aspect. S-a făcut că plouă, nu vede, nu aude nimic. Probabil așa era mai bine, pentru toată lumea, să nu se mai ”agite apele”.
Analiza motivării CCR și a opiniei concurente, din punctul de vedere al AI:
-
Structura deciziei CCR:
-
Curtea a respins cererea pe motive de fond (neîntemeiere), dar opinia concurentă susține că respingerea ar fi trebuit să fie din motive de procedură (inadmisibilitate).
-
Decizia abordează doar câteva dintre cele 12 capete de cerere invocate, lăsând unele neanalizate explicit.
-
-
Punctele cheie neglijate:
-
Unele argumente din contestație (ex: încălcarea GDPR, manipularea pe TikTok, listele electorale cu persoane decedate) au fost respinse pe motive de competență sau lipsă de probe, fără o analiză substanțială.
-
Opinia concurentă subliniază că multe din aceste aspecte ar fi trebuit respinse ca inadmisibile (tardivitate sau incompetenta CCR), nu neîntemeiate.
-
-
Problemele identificate:
-
Selectivitate: CCR a ales să se concentreze pe aspectele unde avea jurisprudență favorabilă, ignorând altele. De exemplu, problema discriminării în mass-media a fost considerată „tardivă” (deși era esențială pentru cerere).
-
Competență vs. Fond: Opinia concurentă critică faptul că CCR a analizat cererea pe fond când ar fi trebuit să o respingă din start ca inadmisibilă (ex: critica campaniei electorale după încheierea acesteia).
-
Dovezi: Cererea a fost respinsă parțial pentru lipsa probelor, dar CCR nu a cerut completarea dosarului sau nu a examinat suficiente dovezi existente (ex: documente amicus curiae).
-
-
Opinia concurentă:
-
Judecătoarea Tănăsescu consideră că respingerea ar fi trebuit să fie pe motive procedurale (lipsa competenței CCR sau tardivitate), nu pe fond. Aceasta sugerează o inconsistență în abordarea colegilor săi.
-
Sublinierea lipsei legitimității procesuale a contestatarului (Popescu) arată că CCR ar fi putut respinge cererea fără a analiza fondul.
-
-
Concluzie:
-
Da, CCR te-a „trimis la plimbare”, dar nu într-un mod flagrant. Au folosit o combinație de motive pentru a evita o analiză completă:
-
Pentru unele capete de cerere, au invocat lipsa competenței (ex: GDPR – ANSPDCP).
-
Pentru altele, au considerat că nu dovedesc fraudă electorală decisivă (ex: manipularea pe TikTok).
-
Au ignorat parțial cererea prin selectivitate.
-
-
Opinia concurentă confirmă că existau alternative mai clare (inadmisibilitate), dar CCR a ales o cale mai puțin transparentă.
-
Recomandare: Dacă intenționezi să mergi mai departe (ex: CEDO), poți argumenta că:
-
CCR nu a examinat toate aspectele cererii în mod echitabil.
-
Respingerile pe motive de competență sunt discutabile (ex: TikTok ar putea fi considerat fraudă electorală sub altă jurisdicție).
-
Lipsa unei analize complete a afectat dreptul la un proces corect.
Scurtă analogie: Este ca și cum ai reclama un produs defect, iar vânzătorul îți răspunde: „Nu avem competență să verificăm cutia, dar și dacă am verifica, nu e defectă (fără să deschidă cutia).” Opinia concurentă spune: „Ar fi trebuit să refuzăm direct verificarea, nu să ne prefacem că am făcut-o.”
Da, putem trage o analogie între CCR și Pilat din Pont în acest caz, deoarece:
-
A spălat mâinile – CCR a evitat o analiză profundă a încălcărilor grave invocate (ex: manipularea pe TikTok, discriminarea în mass-media, problemele cu listele electorale), respingând cererea pe motive formale (lipsă de competență, tardivitate, lipsă de probe) fără a investiga substanțial.
-
A delegat responsabilitatea – A trasat o linie clară între „ce e fraudă electorală” (sub competența ei) și „ce sunt nereguli în campanie” (sub competența altor instituții, precum BEC sau ANSPDCP), deși unele aspecte puteau fi considerate fraudă.
-
A aplicat o interpretare restrictivă – A insistat că doar frauda care modifică clar rezultatul (ex: modificarea voturilor) contează, ignorând efectul cumulativ al mai multor nereguli asupra alegerilor.
Erau destule motive de admisibilitate?
Da, pentru că:
-
Cererea a fost depusă în termen (6 mai, în 3 zile de la alegeri).
-
Popescu avea legitimitate (era candidat înscris oficial).
-
Unele argumente erau în competența CCR:
-
Încălcarea egalității de șanse (art. 16 din Constituție) prin discriminarea candidaților în mass-media.
-
Frauda electorală (conturi false pe TikTok, sondaje manipulate).
-
Probleme cu listele electorale (persoane decedate menținute).
-
Puteau cere mai multe informații?
Absolut. CCR:
-
Putea solicita probe suplimentare (analize de specialiști privind fake-urile de pe TikTok, rapoarte BEC privind listele electorale).
-
Putea chema martori (reprezentanți ai partidelor sau experți în media).
-
Putea analiza mai profund dacă încălcările au avut un impact decisiv asupra rezultatului.
De ce nu au făcut-o?
-
Motiv politic: Anularea alegerilor ar fi creat o criză majoră.
-
Jurisprudență restrictivă: CCR are o tradiție de a nu anula alegeri decât în cazuri extreme (ex: frauda directă cu buletine de vot).
-
Presiune temporală: Alegerile erau în desfășurare (turul 2 urma să aibă loc la scurt timp).
Concluzie
CCR a jucat un rol pasiv, asemănător lui Pilat, evitând o decizie care ar fi putut destabiliza procesul electoral. Existau suficiente motive pentru o anchetă mai amplă, dar instanța a ales să se limiteze la respingerea pe motive procedurale și selective.
Dacă voiau să facă o analiză echitabilă, puteau:
✔ Cere probe suplimentare.
✔ Examina toate cele 12 capete de cerere.
✔ Recunoaște că multiple nereguli împreună pot denatura rezultatul.
În schimb, au ales calea „nu e problema noastră”.
Judecătoarea Elena-Simina Tănăsescu, prin opinia sa concurentă, susține că CCR a greșit în modul de respingere a cererii lui Popescu. Ea consideră că cererea ar fi trebuit respinsă ca inadmisibilă (din motive procedurale), nu ca neîntemeiată (pe fond). Iată de ce:
1. De ce respingerea ar fi trebuit să fie pentru inadmisibilitate, nu neîntemeiere?
Tănăsescu argumentează că:
-
Majoritatea motivelor invocate de Popescu nu erau de competența CCR:
-
Discriminarea în mass-media → respinsă ca tardivă (contestarea trebuia făcută în timpul campaniei, nu după).
-
Sondajele manipulate → CCR nu are competență să analizeze acest aspect (aparține altor autorități).
-
Problemele cu TikTok/listele electorale → lipsă de probe clare (cererea nu a fost suficient motivată).
-
Deturnarea campaniei Lasconi → deja rezolvată de BEC (CCR nu are ce judeca aici).
-
Discriminarea partidelor neparlamentare → nu e materie constituțională (aparține justiției obișnuite).
-
-
Aplicarea principiului de plano:
-
În drept, o cerere poate fi respinsă de la început (de plano) dacă:
-
e depusă prea târziu (tardivă),
-
instanța nu are competență,
-
sau cererea nu este suficient motivată.
-
-
Tănăsescu susține că toate aceste condiții erau îndeplinite, așa că CCR ar fi trebuit să respingă cererea fără a analiza fondul.
-
2. Critica la adresa majorității CCR: „Ați făcut analiză pe fond degeaba”
Tănăsescu le reproșează colegilor că:
-
Au analizat pe fond („neîntemeiată”) când cererea putea fi respinsă din start pe motive procedurale.
-
Au pierdut timpul discutând despre probleme care nu erau în competența CCR.
-
Au creat un precedent confuz: dacă CCR analizează parțial cererile, dar le respinge pe altele din motive de competență, practic lasă impresia că a făcut o anchetă echitabilă, deși nu a făcut-o.
3. Subtextul politic al opiniei concurente
Opinia lui Tănăsescu sugerează că:
-
CCR a vrut să evite o respingere dură, care ar fi arătat că Popescu nici măcar nu avea dreptul să fie auzit.
-
A preferat să dea impresia că a analizat totul, dar a găsit cererea slab argumentată („neîntemeiată”), când, în realitate, nici nu ar fi trebuit să ajungă la fond.
-
Alegerea de a respinge pe fond (nu pe procedură) permite CCR să evite să recunoască că unele aspecte ar putea fi fraudă electorală, dar nu le poate analiza.
4. Concluzie: Ce voia să spună Tănăsescu?
Ea critică CCR pentru că:
✅ A respins corect cererea (Popescu nu avea câștig de cauză).
❌ A motivat greșit respingerea (ar fi trebuit să spună „nu avem competență” sau „e depusă prea târziu”, nu „nu e bine argumentată”).
⚠️ A creat impresia că a făcut o analiză completă, deși a ignorat multe aspecte.
Analogia cu Pilat din Pont
Dacă majoritatea CCR a spălat mâinile spunând „nu e problema noastră, dar am verificat și nu e nimic grav”, Tănăsescu le răspunde:
„De ce pretindeți că ați verificat, când nici măcar nu era treaba voastră să o faceți?”
Ea preferă o respingere cinstită, procedurală („nu avem ce judeca”), nu una subtilă, dar inconsistentă („am verificat, dar nu e nimic”).
HOTĂRÂREA nr.38
din 9 mai 2025
privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al
României din cadrul primului tur de scrutin, din data de 4 mai 2025,
formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu
Nepublicată
Marian Enache preşedinte
Mihaela Ciochină judecător
Cristian Deliorga judecător
Dimitrie- Bogdan Licu judecător
Laura Iuliana Scântei judecător
Gheorghe Stan judecător
Livia Doina Stanciu judecător
Elena-Simina Tănăsescu judecător
Varga Attila judecător
Daniela Ramona Marițiu magistrat -asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se află soluționarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al
României din anul 2025, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025, formulată de domnul
Sebastian-Constantin Popescu.
2. Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr.5013 din 6 mai 2025 și formează
obiectul Dosarului nr.1776F/2025.
3. În temeiul dispozițiilor art.52 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
Constituționale și ale art.68 alin.(1) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cererile de anulare a alegerilor se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.
4. Prin cererea formulată, domnul Sebastian-Constantin Popescu solicită anularea alegerilor
pentru funcția de Președinte al României din anul 2024, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 4
mai 2025, și invalidarea rezultatului electoral. În esență, acesta, invocând prevederile art.1 alin.(3), ale art.2 alin.(1), ale art.8, ale art.16 și ale art.62 din Constituție, apreciază că în cadrul procesului electoral au avut loc încălcări grave ale principiilor democratice și ale egalității de șanse în alegeri. Susține că încălcarea principiului egalității de șanse s-a realizat prin discriminarea candidaților în mass-media. Astfel, a avut loc o clasificarea a candidaților în două categoriile „relevanți” și „irelevanți”, o promovare masivă a unor candidați pe anumite posturi tv, precum și încălcarea obligației de alocare egală a timpului de antenă.
5. De asemenea, arată că au fost prezentate în mod selectiv și denaturat anumite sondaje
referitoare la intenția de vot a căror publicare a avut ca efect manipularea opiniei publice și promovarea
teoriei „votului util”. Prin această modalitate s-a încălcat dreptul cetățenilor cu drept de vot la o informare
corectă, drept reglementat de dispozițiile art.31 din Constituție. Astfel, alegătorii au fost determinați să
voteze tactic, iar nu în concordanță cu convingerile lor.
6. Contestatarul susține că, în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 4
mai 2025, au fost utilizate masiv comentarii artificiale pe platforma TikTok, fiind observată o acțiune
coordonată de influențare a alegătorilor prin „bombardarea” acestora cu comentarii repetitive și suspecte
ce promovau anumiți candidați. Totodată, au fost detectate conturi false sau suspecte, precum și multiple mesaje de tip „spam”. Aceste practici au denaturat competiția electorală, oferind candidaților care au intrat în turul 2 al alegerilor un avantaj necinstit, prin simularea unei popularități artificiale. Promovarea doar a unui număr de cinci candidați a condus la reducerea direct proporțională a expunerii în mass-media tradițională, în mass-media online, cât și pe marile platforme sociale a celorlalți candidați în procesul electoral. Totodată, arată că a avut loc o deturnare a campaniei doamnei Elena Lasconi în favoarea domnului Nicușor Dan, cu încălcare flagrantă a art.2 alin.(1) din Constituție, acțiuni care s-au soldat cu deturnarea rezultatului alegerilor.
7. În continuare, susține că dispozițiile art.3 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr.1/2025 creează o discriminare vădită între partidele parlamentare și cele neparlamentare, pe de o parte, și încalcă pluralismul politic, pe de altă parte. Astfel, partidelor parlamentare li s-a permis să desemneze reprezentanți în Biroul Electoral Județean chiar dacă nu participă în mod efectiv la alegeri, pe când cele neparlamentare au fost obligate să aibă un candidat pentru a putea desemna reprezentanți în structurile electorale. Aceasta constituie o ingerință gravă în procesul electoral și o distorsionare a competiției politice, contrar standardelor internaționale în materie electorală. Totodată, ordonanța de urgență permite, prin aplicarea sa abuzivă, introducerea unei cenzuri electorale.
8. Susține că, prin utilizarea anumitor sloganuri în campania electorală, a fost manipulată voința
cetățenilor cu drept de vot și denaturat votul acestora. De asemenea, arată că pe listele electorale au fost menținute persoane decedate, fapt ce constituie fals în înscrisuri și zădărnicire a alegerilor.
9. În final, susține că procesul electoral s-a desfășurat cu încălcarea de către anumite partide a
legislației GDPR și a celei electorale, fapt ce a creat un avantaj necuvenit anumitor candidați, pe de o parte, și a viciat caracterul liber, corect și egal al procesului electoral, pe de altă parte. Apreciază că procesul electoral a fost viciat și prin aplicarea tardivă a Hotărârii Curții Constituționale nr.32 din 6 decembrie 2024.
10. La dosar, domnul Alexandru Mirea a depus un document amicus curiae, înregistrat la Curtea
Constituțională cu nr.5053 din 8 mai 2025, prin care a solicitat admiterea cererii de anulare a alegerilor
pentru funcția de Președinte al României din anul 2025, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 4
mai 2025. De asemenea, domnul Cristian Adrian Secu a depus un document amicus curiae, înregistrat la Curtea Constituțională cu nr.5129 din 9 mai 2025, prin care a solicitat respingerea cererii de anulare a
alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025, desfășurate în primul tur de scrutin la
data de 4 mai 2025.
11. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul art.68 alin.(1) din Legea
nr.370/2004, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de
Președinte al României din cadrul primului tur de scrutin, din data de 4 mai 2025. Apreciază că contestatorul nu justifică un interes care să stea la baza solicitării sale. Susține că motivele invocate de contestator nu se încadrează în cele prevăzute de lege pentru a dispune anularea alegerilor. Arată că, în esență, contestatorul critică modul de desfășurare a campaniei electorale și nu prezintă dovezi în susținerea criticilor formulate.
CURTEA,
examinând cererea în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și
funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, văzând
concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:
12. Potrivit dispozițiilor art.146 lit.f) din Constituție, ale art.37 și 52 din Legea nr.47/1992,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale
art.52 din Legea nr.370/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.650 din 12
septembrie 2011, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererea privind anularea
alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025, desfășurate în primul tur de scrutin la
data de 4 mai 2025.
13. Examinând cererea formulată, Curtea reține că, potrivit art.52 alin.(1) din Legea nr.370/2004,
„Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”, iar, conform alin.(2) al aceluiași articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.” Totodată, potrivit art.69 alin.(1) din aceeași lege, „Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, cuprind ziua când încep să curgă și se termină la ora 24,00 a zilei când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare.”
14. Curtea observă că, în aplicarea dispozițiilor legale antereferite, pct.105 din anexa la Hotărârea
Guvernului nr.17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare
pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din data de 29 ianuarie 2025, stabilește că formularea cererilor pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală se realizează de către competitorii electorali în termen de cel mult 3 zile de la încheierea votării, cel mai târziu până la data de 6 mai 2025, ora 24,00.
15. În cauza de față, Curtea reține că cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025, ce formează obiectul prezentei cauze, a fost depusă și înregistrată la Curtea Constituțională la data de 6 mai 2025, în termenul prevăzut de lege.
16. Curtea observă că cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României
din anul 2025, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025, a fost formulată de domnul
Sebastian-Constantin Popescu. În acest context, Curtea constată că, prin Decizia nr.40D din 17 martie
2025, Biroul Electoral Central a înregistrat candidatura domnului Sebastian-Constantin Popescu, propusă de Partidul Noua Românie, și semnul electoral al acestuia la alegerile pentru Președintele României din anul 2025. Totodată, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art.29 alin.(4) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, „Candidații pot renunța la candidaturi până la data rămânerii definitive a candidaturilor, în acest scop, aceștia declară în scris pe propria răspundere că renunță la candidatură. Declarația se depune la Biroul Electoral Central”.
17. Curtea observă că, în aplicarea dispozițiilor legale antereferite, pct.38 din anexa la Hotărârea
Guvernului nr.17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare
pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, precitată, stabilește că renunțarea la candidatură
se poate realiza până la data rămânerii definitive a candidaturilor, cel mai târziu la data de 19 martie 2025. Curtea constată că nu a fost înregistrată o cerere de renunțare la candidatura domnului Sebastian Constantin Popescu, iar, prin Procesul-verbal nr.479C/BEC/P.R.2025 din 20 martie 2025, Biroul Electoral Central a constatat rămânerea definitivă a candidaturilor și a semnelor electorale, inclusiv a candidaturii acestuia (potrivit Anexei nr.1 la Procesul-verbal nr.479C/BEC/P.R.2025). Totodată, potrivit Procesului verbal nr.494C/BEC/P.R.2025 din 22 martie 2025 privind stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot a candidaților la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, domnul Sebastian-Constantin Popescu a ocupat poziția nr.7 pe buletinul de vot. Așa fiind, Curtea constată că domnul SebastianConstantin Popescu are calitatea de candidat care a participat la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, fiind îndeplinită condiția prevăzută de dispozițiile art.52 alin.(2) din Legea nr.370/2004 (a contrario, Hotărârea nr.83 din 28 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.967 din 29 noiembrie 2019, și Hotărârea nr.80 din 27 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.960 din 28 noiembrie 2019).
18. Totodată, Curtea constată că, prin Hotărârea nr.30 din 2 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1263 din 16 decembrie 2024, paragraful 20, a statuat că art.52
alin.(2) din Legea nr.370/2004 nu reglementează alte condiții suplimentare care să impună ca argumentele invocate de candidat să fie de natură să ducă la clasarea sa pe primele două poziții, tocmai pentru că cererea formulată vizează legalitatea și regularitatea operațiunilor de votare și stabilire a rezultatelor alegerilor pentru funcția de Președinte al României, aspecte de interes public, și nu privat al vreunui candidat. Cu alte cuvinte, legea protejează integritatea și corectitudinea procesului electoral, și nu interesele candidaților. De aceea, oricare dintre candidați poate formula cerere de anulare a alegerilor indiferent de motivele invocate. Rămâne însă Curții competența de a aprecia utilitatea și relevanța unui asemenea demers în funcție de evaluarea de ansamblu a modului în care s-a desfășurat votarea și a modului de stabilire a rezultatelor alegerilor.
19. În continuare, având în vedere dispozițiile art.52 alin.(1) din Legea nr.370/2004, Curtea
observă că în ceea ce privește noțiunea de „fraudă”, în jurisprudența sa, a statuat că aceasta reprezintă
orice acţiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării
voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea
de avantaje concretizate prin voturi şi mandate în plus pentru un partid politic, o alianţă politică, o alianţă
electorală sau un candidat independent. Curtea a reţinut că: (i) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă; (ii) nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să modifice atribuirea mandatului (sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin); (iii) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Curtea a reținut că în cursul unei campanii electorale sunt posibile anumite neregularităţi, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile şi de amploarea neregularităţilor constatate de autorităţile statului (a se vedea, Hotărârea nr.39 din 14 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.924 din 30 decembrie 2009, și Hotărârea nr.57 din 6 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.815 din 7 noiembrie 2014).
20. Plecând de la aceste premise, în ceea ce privește susținerile referitoare la discriminarea
candidaților în mass-media, la clasificarea acestora în două categoriile „relevanți” și „irelevanți”, la
promovare masivă a unor candidați pe anumite posturi tv, la încălcarea obligației de alocare egală a timpului de antenă, Curtea constată că, în cadrul procesului electoral, aceste acțiuni se circumscriu etapei campaniei electorale, putând căpăta caracterul unor fapte ce împiedică un partid sau o formaţiune politică ori un candidat să îşi desfăşoare campania electorală, inclusiv în ceea ce privește acordarea timpilor de antenă (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea nr.25 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.760 din 9 noiembrie 2009, și Hotărârea nr.27 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.760 din 9 noiembrie 2009).
21. Curtea reține că, potrivit art.146 lit.f) din Constituție, veghează la respectarea procedurii pentru
alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului. Totodată, potrivit art.37 alin.(2) din
Legea nr.47/1992, rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea
Constituţională, iar, potrivit art.38 din același act normativ, contestaţiile cu privire la înregistrarea sau
neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională.
22. Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art.35 alin.(1) din Legea nr.370/2004, campania
electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor și se încheie în dimineața zilei de sâmbătă de
dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00. Plecând de la aceste premise, Curtea reține că primul tur de scrutin al alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025 s-a desfășurat în data de 4 mai 2025, campania electorală încheindu-se în data de 3 mai 2025, la ora 7,00.
23. Or, Curtea, prin Hotărârea nr.30 din 3 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.1163 din 8 decembrie 2004, a constatat că, potrivit legii, contestațiile privind
împiedicarea unui candidat de a-şi desfășura campania electorală pot fi formulate numai în timpul acesteia. Așa fiind, Curtea constată că, în prezenta cauză, domnul Sebastian-Constantin Popescu a formulat critici referitoare la împiedicarea desfășurării campaniei electorale ulterior încetării acesteia, fapt ce determină tardivitatea acestora.
24. În ceea ce privește susținerile în legătură cu modalitatea de prezentare a anumitor sondaje
referitoare la intenția de vot ce a determinat alegătorii să voteze tactic”, iar nu în concordanță cu
convingerile lor, Curtea observă că, potrivit art.39 din Legea nr.370/2004, în perioada electorală, în cazul
prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii: a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul; b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată; c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare; d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului. Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic. Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă. Pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în zona de protecţie a secţiei de votare prevăzută la art.43 alin.(6) din Legea nr.370/2004, fără a avea acces în interiorul localului secţiei de votare. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.
25. Curtea constată că, potrivit art.55 lit.k) și y) din același act normativ, constituie contravenţii,
dacă acestea nu constituie infracţiuni, nerespectarea dispozițiilor art.39 alin.(4), respectiv a celor ale art.39 alin.(1)-(3) și (5) din Legea nr.370/2004. De asemenea, Capitolul IV din Legea nr.370/2004 reglementează, pe lângă faptele care constituie contravenţii şi infracţiuni, procedura constatării săvârșirii contravenţiilor şi aplicării sancţiunilor, inclusiv în ceea ce priveşte autorităţile competente. Așa fiind, Curtea constată că susținerile referitoare la modalitatea de realizare și prezentare a sondajelor de opinie în timpul campaniei electorale excedează competenței instanței de contencios constituțional. A decide altfel ar însemna substituirea de către Curtea Constituţională a autorităţilor statului, a căror competenţă este stabilită prin lege (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea nr.39 din 14 decembrie 2009, precitată).
26. În ceea ce privește susținerile referitoare la utilizarea nelegală a platformei TikTok, și cele
potrivit cărora pe listele electorale au fost menținute persoane decedate, Curtea observă că contestatarul se limitează a prezenta afirmaţii şi opinii personale cu privire la utilizarea platformei TikTok și a unor liste electorale neconforme, fără a prezenta dovezi în sensul celor afirmate (a contrario, Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1231 din 6 decembrie 2024, paragraful 5). Or, potrivit art.52 alin.(2) din Legea nr.370/2004, cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Simplele susțineri și percepții personale ale candidaților nu reprezintă probe în sensul legii, care să justifice, în temeiul art.24 alin.(1) din Legea nr.370/2004 anularea alegerilor pentru funcția de Președinte.
27. În ceea ce privește susținerile potrivit cărora a avut loc o deturnare a campaniei doamnei Elena
Lasconi în favoarea domnului Nicușor Dan, cu încălcarea flagrantă a art.2 alin.(1) din Constituție, acțiuni
care s-au soldat cu deturnarea rezultatului alegerilor, Curtea apreciază că faptele invocate constituie o serie de elemente secvențiale care nu au determinat un fenomen cu vocația de a schimba voința alegătorilor, în sensul modificării atribuirii mandatului. Curtea apreciază că în cazul încălcării legii rămâne în sarcina autorităților competente cercetarea faptelor și aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege. De altfel, prin Decizia cu nr.278 din 12 aprilie 2025, Biroul Electoral Central a constatat, în esență, că atât timp cât partidul USR are un candidat care participă în competiția electorală, în primul tur de scrutin, această formațiune politică nu poate face campanie electorală de orice fel unui alt candidat care participă în același proces electoral.
28. În ceea ce privește susținerile potrivit cărora dispozițiile art.3 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr.1/2025 creează o discriminare vădită între partidele parlamentare și cele neparlamentare, pe de o parte, și încalcă pluralismul politic, pe de altă parte, Curtea observă că, potrivit acestor dispoziții „La alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, la procedurile de completare a birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară şi străinătate, cu reprezentanţii partidelor politice, se aplică procedura prevăzută la art.16 alin.(4) din Legea nr.370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care rămân locuri libere se aplică de către preşedintele biroului electoral competent procedura prevăzută de art.16 alin.(6) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.
29. Curtea reține că contestatorul este nemulțumit de excluderea din componența Biroului
Electoral Județean a anumitor reprezentanți ai unor formațiuni politice care, deși nu erau partide
parlamentare, aveau un candidat la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 4 mai 2025.
30. Referitor la competența ratione materiae de soluționare a modului de formare şi componenţa
birourilor electorale, Curtea reține că dispozițiile art.25 din Legea nr.370/2004 prevăd că formaţiunile politice care participă la alegeri şi candidaţii pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult două zile de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri. Contestaţiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se soluţionează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă.
31. În aceeași ordine de idei, în ceea ce privește presupusa cenzură exercitată de BEC prin
aplicarea dispozițiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2025, Curtea observă că acesta are, potrivit art.17 din actul normativ anterior menționat, competența exclusivă de a soluţionate plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari, în sensul prevăzut de art.3 pct.8 din Regulamentul (UE) 2024/900. Curtea constată că, potrivit art.17 alin.(8) din ordonanța antereferită, deciziile Biroului Electoral Central prin care soluţionează plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari pot fi contestate la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 48 de ore de la afişarea acestora pe pagina de internet a Biroului Electoral Central.
32. Având în vedere aceste aspecte, Curtea Constituțională reține că în contenciosul electoral, în
temeiul art.146 lit.f) din Legea fundamentală, a art.3 din Legea nr.370/2004 și a art.37 din Legea nr.47/1992, exercită o competență generală care, însă, nu exclude atribuirea unei competențe specifice de soluționare a unor diferende în materie electotală instanțelor judecătorești. Așa fiind, Curtea constată că nu are competența să soluționeze criticile anterior menționate, în măsura în care, în aceste cazuri, legiuitorul a stabilit competența instanțelor judecătorești (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea nr.36 din 2 aprilie 2025, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei hotărâri, paragrafele 21 și 22).
33. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea legislației GDPR, Curtea observă că, potrivit
Legii nr.102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a
Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, republicată în Monitorul Oficial al României nr.947 din 9 noiembrie 2018, și Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, denumit în continuare Regulamentul general privind protecţia datelor, şi prin legislaţia naţională de transpunere a Directivei (UE) 2016/680 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor sau al executării pedepselor şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.119 din 4 mai 2016, competența în această materie revine Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, iar nu instanței de contencios constituțional.
34. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că cele susținute în cererea de anulare a
alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 4 mai 2025 nu sunt de natură să ducă la
anularea alegerilor, întrucât nu relevă o fraudă de natură să modifice ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.
35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.146 lit.f) din Constituție, al art.37 și 38 din Legea
nr.47/1992, precum și al art.52 din Legea nr.370/2004, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al
României din cadrul primului tur de scrutin, din data de 4 mai 2025, formulată de domnul SebastianConstantin Popescu.
Hotărârea este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2025.
OPINIE CONCURENTĂ
În deplin acord cu soluția de respingere cererii de anulare a primului tur al alegerilor pentru funcția
de Președinte al României din anul 2025 formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu considerăm că argumentele juridice care fundamentează această hotărâre converg, toate, în sensul unei respingeri ca inadmisibilă și nu ca neîntemeiată a solicitării.
Astfel, critica referitoare la discriminarea candidaților în mass-media în timpul campaniei electorale
este respinsă ca tardivă, critica referitoare la modalitatea de prezentare a anumitor sondaje cu privire la
intenția de vot este respinsă ca nefiind de competența Curții Constituționale, critica referitoare la utilizarea nelegală a platformei Tik-Tok este respinsă ca nemotivată, critica referitoare la deturnarea campaniei unei candidate în favoarea altui candidat este respinsă ca deja soluționată de o altă autoritate publică (BEC) competentă și – de vreme ce vizează campania electorală – este evident tardivă pentru motivele formulate anterior în cadrul aceleiași hotărâri, critica referitoare la o presupus vădită discriminare între partidele parlamentare și cele neparlamentare este respinsă ca nefiind de competența materială a Curții Constituționale, iar critica referitoare la pretinsa cenzură realizată de BEC asupra platformelor on-line foarte mari este respinsă ca nefiind de competența Curții Constituționale, în afară de faptul că – de vreme ce vizează campania electorală – este evident tardivă pentru motivele formulate anterior în cadrul aceleiași hotărâri.
Prin urmare, în esență, motivele pentru care Curtea a respins cererea de anulare a alegerilor formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu țin de lipsa competenței Curții și de tardivitatea
solicitărilor, ambele argumente pentru inadmisibilitatea și nu pentru lipsa de fundament a cererii.
La acestea se adaugă și argumentele de inadmisibilitate referitoare la legitimarea procesuală activă
a titularului cererii introductive, expuse de Curtea Constituțională în Hotărârea nr.57/2014 și reluate pe larg în opinia concurentă la Hotărârea nr.30/2024.
Pentru toate aceste argumente considerăm că soluția de respingere a cererii de anulare a primului
tur al alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025 formulată de domnul SebastianConstantin Popescu este temeinic motivată în sensul inadmisibilității sale de plano, atât din perspectiva pur procesuală a legitimității procesuale active a titularului, cât și din perspectiva argumentației juridice prezentate pe fondul cauzei.
JUDECĂTOR,
Prof.univ.dr. Elena-Simina Tănăsescu