Breaking news

În lumea unei reviste care și-a dorit să creeze cât mai mult frumos

Maria Bezer, managerul gimnaziului „A. Donici” din s. Ciuciuleni, r-n Hânceşti, din Republica Moldova, a realizat un interviu cu Dumitru Mircea, redactorul- şef al revistei „Roua Stelară” din Chişinău.

Născut pe 9 noiembrie 1956 în satul Bălăureşti, raionul Nisporeni, Republica Moldova, cu numele adevărat Dumitru Mămăligă. Dumitru Mircea este nume literar.

M.BEZER: Dle Dumitru Mircea, de unde se trage așa denumire frumoasă a revistei Dvs. – „Roua stelară”?

D.MIRCEA: La Camera Înregistrării de Stat mi s-a cerut o denumire pentru publicația periodică. Am oferit câteva denumiri, dar ele deja figurau în registrul Centrului național de terminologie. Și atunci fantezia mi-a scos această versiune -„Roua stelară”. Unii poeți cred că acei de la Uniunea scriitorilor din Moldova sunt geloși pe această denumire.

M.BEZER: Spuneți-ne câteva cuvinte despre istoricul revistei.

D.MIRCEA: Revista ,,Roua stelară” e fondată în 2008 și are un format e A 4, apărând odată la 4 luni, cuprinde 64 de pagini, iar coperta e color. În paginile sale inserează creaţii literare, de arte plastice şi muzicale ale tinerilor și nu numai. Drept nume notorii literare din Republica Moldova care au publicat la noi se numără: Nicolae Dabija, Victor Prohin, Alexe Rău, Iulian Filip, IanoșȚurcanu, Claudia Partole. Mai recent au fost incluşi autori din România: Andrei Breabăn, Nicolae Bălașa, Ionel Arădoaie, Marilena Răghinaru, Iulian Crețu, Maria Tomița Corini, Sibiana Mirela Antoche, Angela Burtea, Cristian Bodnărescu, Miriam Dăbău. Nume care au debutat în revistă și au devenit deja personalități sunt: Crina Popescu, profesoară de filosofie la Paris, Augustina Șiman, reprezentantă a Republicii Moldova la ONU, Diana Stroici, poet în Italia. Dintre interviuri au fost realizate mai mult cu tinere poete și interprete de la noi, printre care enumerăm: Doina Sulac, interpretă; Mariana Șura, interpretă; Mariana Mihăilă, interpretă; Corina Popescu, poetă; Diana Stroici, poetă; Olimpia Prodan, scriitoare și om de televiziune, Tanya Anghel, interpretă, Victor Cobzac, pictor, Valeria Saculțanu, poetă și pictoriță, Mariana Saculțanu, scriitoare. Ideile cuprinse în revistă sunt diverse, dar ele au drept scop ca publicația să constituie drept parte integrantă a pieţei presei periodice de la noi, din Republica Moldova, să contribuie la păstrarea, desăvârşirea şi promovarea valorilor naţionale în cultură şi artă, să servească drept ghid de educaţie morală şi estetică pentru tânăra generaţie.

Reieşind din considerentul că ,,Bogăţia unei ţări sunt oamenii ei calificaţi”, ne propunem să contribuim la efortul comun de a edifica o ţară democratică, cu gândire liberă, cu acţiuni coerente în toate domeniile de activitate, astfel încât să fie asigurată perspectiva de atingere a unei economii dezvoltate şi a unei vieţi prospere a cetăţenilor. Din acest punct de vedere, obiectivul nostru este: Descoperirea, susţinerea şi promovarea tinerelor talente care ulterior să se integreze în viaţa economică, politică şi culturală a ţării noastre, inclusiv peste hotare.

M.BEZER: Aveți unele impresii despre revistă?

D.MIRCEA: Da, cum să nu? Iată doar câteva:

Nicolae DABIJA, scriitor, fost redactor-șel la „Literatura și arta”

O NOUĂ REVISTĂ

,,Roua stelară” seamănă cu roua dimineţii, cu acele lucruri din stele depuse pe arbori, pe ierburi, pe lucruri, care le fac să scânteieze, să iradieze, să fie mai mult lumină decât umbră. Tineri şi tinere şi-au dat întâlnire pe paginile acestei apariţii sărbătoreşti ca să reconfirme adevărul: poezia există! Ea va dăinui atâta vreme cât va exista viaţa pe pământ, ea fiind un alt sinonim al acesteia. Mai seamănă această revistă cu un izvor de apă curată, în care se reflectă cerul cu stele: câte dintre acestea se vor putea zări în el?

,,Roua stelară” se vrea o lecţie de literatură, în care prinde contur de pe acum ziua de mâine a acestei literaturi. ,,Roua stelară” poate deveni o şcoală literară, cu condiţia să lanseze personalităţi de talent, care, cu rădăcini în trecut şi cu perspectiva necesară a viitorului, să edifice catedralele de azi ale poeziei şi prozei basarabene.

Îi dorim ani mulţi şi – să nu se ia niciodată de pe sufletele noastre.

* * *

Maria CIOBANU, deputat, fostă şefă a Direcţiei Învăţământ Nisporeni:

O revistă de excepţie. Un alt stil, o cu totul altă abordare a unui subiect… O voi recomanda colegilor din toate instituţiile educaţionale din raion.

* * *

Anişoara POSTOLACHI, Edineţ:

Am citit-o azi toată. E superbă.
Vă mulţumesc. Baftă şi DUMNEZEU SĂ VĂ AJUTE ŞI SĂ NE AJUTE.

* * *

Valeria SACULȚANU, poetă și pictoriță:

,,Roua Stelară” este mlădița de aur pe care vrea să o atingă fiecare om de artă, căci odată atinsă, în această operă regăsești, cu adevărat, poezia și proza pură unde sufletul omului creator poate să simtă desăvârșirea în creație. Iar, Dumitru Mircea, fondatorul revistei și editurii „Ancestrala”, mereu a dat dovadă de un profesionalism pe care rar îl poți întâlni, de o omenie și o sinceritate aparte, iar puterea cuvântului său în operele sale uimesc…

* * *

Ovidiu CREANGĂ,  scriitor, cercetător basarabean stabilit în Canada:

Iubite frate Dumitru Mămăligă (MIRCEA),

Astăzi am primit prin poştă revista ,,Roua Stelara”.

Am rămas încântat, condiţii grafice excelente, poezii ce-ţi merg direct la suflet, o publicatie de prestigiu. Are dreptate Nicolae Dabija, el este cel mai autorizat să aprecieze valoarea revistei voastre.

Te rog transmite colectivului de redacţie şi scumpilor colaboratori, copii inimoşi şi talentaţi că bunelu Ovidiu îi felicită şi îi iubeşte tare, tare de tot.

Felicitări din toată inima, Ovidiu Creangă

* * *

Ianoş ŢURCANU, scriitor:

Roua stelară (… ca un strop de rouă pe sub lună nouă…).

Menirea ei este să producă spirite luminate, să ofere chei de descifrare a tainelor creaţiei şi a vieţii, de împlinire destinală sau, dacă doriţi, să aducă în această lume agitată un moment de „linişte” spirituală şi reculegere.

Admir şi curajul redactorului-şef Dumitru Mămăligă, în cazul căruia este de-a dreptul imposibil să disociezi artistul care creează şi omul care trăieşte.

Odată cu apariţia acestei reviste cred că are de câştigat întreaga societate.

Să fie într-un ceas bun!

* * *

Alexe RĂU, poet:

ÎNAPOI LA MERSUL DESCULŢ AL SUFLETULUI

Revista se anunţă a fi prin chiar titlul său, o încercare de a reabilita puritatea sufletului, de a ne face să umblăm desculţ prin iarba înrourată a lui. Sau, cum ar zice Grigore Vieru, de a face ca iarba să ştie cum ne cheamă, dar şi stelele să ştie cum gândim. Iarba înrourată şi steaua demarchează dimensiunea tinerească a spiritului, care, atunci când o împlineşti, te face zburător.

* * *

Iulian FILIP, scriitor:

ÎNCEPUTUL UNEI REVISTE

Dumitru Mămăligă, colegul ştiutor despre câte ne lipsesc pe acest segment sensibil, unde se întâmplă devenirea omului om, şi-a aburcat o cruce nespus de frumoasă şi de colţuroasă – să facă o revistă pentru tineret.

„Roua stelară” trebuie să nu se teamă să-şi cunoască auditoriul, căruia nu doar i se adresează – cu care dialoghează.

O să revin la al 30-lea strop de Rouă, ca să ne bucurăm de stelele răsărite în acest dialog declanşat de revistă.

La lucru!

* * *

Victor DUMBRĂVEANU, scriitor:

Poate, una dintre cele mai mari minuni care se întâmplă în viaţa unui tânăr e atunci când el îşi descoperă textul scris de mâna sa imprimat pe o coală de ziar sau revistă şi pe deasupra – semnătura!

Descoperirea revistei „Roua stelară” m-a bucurat. Am rămas surprins de primele înmuguriri ale începătorilor.

Promit să gust fiecare număr şi să colaborez cu ea din când în când.

Îmi va fi dor de roua voastră, dragilor… şi o voi aştepta.

* * *

Victor PROHIN, prozator:

 

„Roua stelară”  e ca o livadă de cireşi înfloriti – cireşi sălbatici, cireşi „domestici” şi cireşi altoiţi.

Am sesizat două tendinţe ale proaspetei publicatii: de a promova condeiele tinere înzestrate şi de a apropia cititorul de verbul artistic.

* * *

Ion CIOCANU, scriitor, critic literar:

Promite să devină o publicaţie de răsunet.

Ea capătă pondere, culoare şi diversitate tematică şi stilistică.

* * *

Vitalie JEREGHI, student:

Nu bănuiam că această revistă e aşa de puternică şi atrăgătoare, iertată fie-mi îndoiala ce am avut-o.
Sincer vorbind, mi s-a creat impresia unei reviste reuşite, simpatice: impune prin conţinut, stil, tehnică şi alte asemenea aspecte imediat vizibile.
Mulţumesc pentru publicarea poeziei mele şi pentru munca ce o realizaţi.

* * *

Cristina BĂLAN, elevă:

liceul ,,Liviu Rebreanu”

Am remarcat la mulţi dintre autorii revistei Roua stelară o energie deosebită, care se transmite prin scrierile lor.  Am citit eseul Cristinei Cernega. Am rămas frapată de realitatea cuvintelor ei. A redat cu atâta certitudine fiecare din sentimentele tinerilor atunci când văd dezamăgirea din ochii celor mari. Jos pălăria pentru o tânără avocată a generaţiei noastre.

* * *

Iurie PALANCIUC, poet:

Un adevărat Om îşi crează propria vecie anume prin ceea ce face, dăruieşte sau gândeşte.

Consider, un astfel de Om sunteţi Dvs –

Un OM cu literă mare!

Vă mulţumesc pentru colaborare şi doresc revistei ROUA STELARĂ să înflorească şi mai departe. Dumnezeu să vă aibă în pază şi să vă binecuvânteze în tot ceea ce faceţi!

* * *

M.BEZER: Cine este  redactorul-șel al revistei – Dumitru MIRCEA?

MIRCEA:

M-am născut pe 9 noiembrie 1956 în satul Bălăureşti, raionul Nisporeni, Republica Moldova, cu numele adevărat Dumitru Mămăligă. Dumitru Mircea e nume literar.

După școala medie din același sat pe care am terminat-o în 1974, am fost angajat laborant şi apoi instructor de pioneri. În 1983 închei studiile la facultatea de jurnalistică a Universității de stat.  ,,V. I. Lenin” din Chişinău. Apoi a urmat o activitate prodigioasă. Din 1983 și până în 2007 am fost angajat al Radioteleviziunii naționale în calitate de redactor la ştiri internaţionale. În 1985 fac stagieri la Comitetul de Stat pentru Radioteleviziune URSS, iar începând cu 1990 sunt autor şi prezentator al programului radio Unda dimineţii, emisie în direct de trei ore.

Din 1990 până 1994 am fost autor şi prezentator al programului Telematinal(TV), emisie în direct de trei ore. În 1995 evadez un pic și dețin la privat funcția de director al Agenţiei de reclamă şi servicii poligrafice ,, DAAC-Panoptic” în cadrul firmei ,,DAAC-HERMES”.  În 1997 am fost chiar director-general S.A. ,,DAAC – Hermes-press”. 1999 revin la Televiziune și sunt numit şef de secţie la Ştiri externe în cadrul programului ,,Mesager”, TVM. În 1999 efectuez o deplasare de serviciu în cadrul delegaţiei prezidenţiale (preşedinte al Republicii Moldova Petru Lucinschi) la Summitul OSCE de la Istanbul.

Între anii I999-2007 îndeplinesc funcţia de comentator TVM. În 2000, în cadrul schimbului de redactori efectuat între România şi Republica Moldova, activez la TVR (Televiziunea publică) din Bucureşti. În 2007 concurez la postul de Director de televiziune în cadrul Companiei publice ,,Teleradio-Moldova”.

Între 2007 și 2012 fondez editura Ancestrală, fiind și redactor-şef al revistei literare pentru tineret ,,Roua stelară”, inclusiv director artistic al teatrului pentru tineret ,,Maestro”.

În anii 2007-2012 am elaborat, scris şi editat cărţile Umbre şi lumini din viaţa oamenilor de geniu – culegere de eseuri despre Petrarca, Alexandru Macedon, Cezar, Decebal, Ştefan cel Mare, Eminescu, Byron, Mozart şi Heine (carte ce s-a învrednicit de Diploma de menţiune a Ministerului culturii al R.M, Biroului de Informare al Consiliului Europei în R. Moldova, a Bibliotecii Naţionale a R.M. în cadrul Salonului internaţional de carte desfăşurat la Chişinău, ediţia 2008), precum și Ce-o fi vorbit oare Eminescu şi Creangă? Bogata şi neînfricata Dacie, Mozart – geniu uimitor, Eminescu şi Veronica – poveste de dragoste, Între lună şi soare, O soartă şi un vis; Castelul de marmură (carte tradusă în aromână și limba macedoneană în cadrul unei ANTOLOGII); am publicat piesele Eminescu şi Veronica – în mrejele iubirii, Însurătoarea după povestea Stan păţitul de Ion Creangă, Mozart – geniu uimitor. Am publicat lucrărea Marile capodopere – Divina comedie, Capela Sixtină, Gioconda, Faust, Luceafărul, Război şi pace, Bătrânul şi Marea în revista ,,Roua stelară”. În 2012 am montat spectacolul Eminescu şi Veronica – în mrejele iubirii, după piesa cu același nume, efectuând un turneu prin ţară. Între 2009-2012 am scris scenarii pentru filme artistice: Eminescu şi Veronica şi Şi-acum încotro? Nu sunt turnate filmele din cauza unui fleac: finanțele! Scenariul (pentru filmul EMINESCU), scris potrivit standardelelor europene se află pe la Paris, București și Iași. Între anii 2014-2020 am activat la Serviciul Fiscal de Stat – Serviciul de presă.

În 2015-2022 am scris romanele Religia dragostei, Calea spre Muntele de Aur, Pomul de aur, nuvela Peștele din furtună,narațiunea Fata cu vioara.

P.S. Romanul Religia dragostei este editat deja, la Calea spre Muntele de Aur se face corectura și va fi scos într-o lună. Pomul de aur e în curs de scriere!

M.BEZER: Ce întrebare V-ați dori să Vi se mai adreseze?

D.MIRCEA: Cum aș vrea eu să fie lumea?

M.BEZER: Și cum ați vrea să fie?

D.MIRCEA: Să citească multe cărți – omul este format din lecturi, din scriitori universali. Pe cine ai citit, acela ești tu.  Lumea, în baza unei educații adecvate, ar fi omenoasă, prietenoasă, tolerantă și nu am avea de-a face cu atrocități, precum se produc în Ucraina. Război în secolul 21? Depășește imaginația!