Breaking news

Horaţiu Mălăele: nu am vrut să plec, sunt născut român. Să plece ei

În interviul acordat emisiunii „Digicult”, și difuzat sâmbătă, de la 14.30, la Digi24,  Horaţiu  Mălăele mărturisește că nici nu ştie sigur dacă este actor.

malaelePublicul românesc îl ştie din zecile, sutele chiar, de roluri pe care le-a făcut în film şi în teatru, lumea se bate pe bilete la spectacolele în care joacă, televiziunile se bat şi ele pentru a-l avea invitat sau a-i lua interviuri.

Horaţiu Mălăele, priveşte cu amuzament toate astea şi, din când în când, foarte rar de altfel, se mai opreşte să stea de vorbă cu un jurnalist, suficient de insistent sa afle lucruri despre el.

Nu știu, cred că sunt ȘI actor. De fapt, încercările mele, de-a lungul vieții, au stat într-o plăcută zonă a fatalității. Pentru că am debutat fiind un fel de pictor, un fel de desenator. Vorbesc de anul de grație 1971. Apoi am intrat la institut și eram cel mai bun actor dintre caricaturiști și cel mai bun caricaturist dintre actori. Neintegrabil în nicio comunitate. Între timp, lucrurile s-au mai mișcat și, iată, am ajuns în mod oficial desenator, pentru că fac parte din Uniunea Artiștilor Plastici, și sunt și actor, pentru că fac parte din UNITER.  Totuși, de fiecare dată când defilezi pe un anumit culoar, există o suspiciune a celor din jur: „Domnule, ăsta nu cumva e mai mult desenator decât actor?” Sau invers. Apoi m-am apucat de regie de teatru. A fost un alt scandal. Apoi de regie de film. Alt scandal. M-am apucat să scriu câte ceva… Nu prea știu ce sunt. În orice caz, băltesc în această zăpăceală confortabilă și, uneori, mă simt bine”, spune actorul.

Horaţiu Mălăele i-a dezvăluit Iulianei Ciugulea că este un patriot și că nu a vrut şi nu vrea sub nicio formă, oricât ar fi de greu, să-şi părăsească ţara, „o ţară tristă, plină de umor”. „N-am vrut să plec, pentru că sunt născut român. Părinții mei s-au născut aici, aici e casa mea. Cum să plec din casa mea? Să plece ei! Spunea cineva, creând un paradox: „Nu moare lumea asta, să scape de mine!” De ce să plec? Ca să trăiesc puțin mai bine dincolo? Aș fi trăit foarte puțin mai bine. Poate. …Visceral am simțit că nu e bine s-o fac. …În momentul când am lucrat în străinătate, la filme pe care le-am făcut acolo sau la rolurile din piesele jucate acolo, nu pot să spun că m-am simțit în largul meu. Am avut bucurii temporare. Doar atât. Depărtarea e un lucru rău. Întrebarea fiind depărtarea de ce? Nu poți să-ți explici, dar undeva, în subsolul tău, lucrurile încep să se agite și-ți dai seama că nu e bine ce faci.”

Dar cum este Horaţiu Mălăele, actorul? Unul foarte ascultător, zice el: Sunt ascultător ! Chiar dacă joc în piesele regizate de mine. Sunt un actor supus, un actor docil. …Să asculți. E bine să asculți. Să fii atent, e bine să fii atent, să fii scormonitor, să fii curios.

Iar in ce îi priveşte pe actori, în general, Horaţiu Mălăele nu a putut să nu sară în apărarea lor, atunci când sunt caracterizaţi ca fiinţe pline de vanitate, orgolioase peste măsură: Vanitatea și orgoliul pe care le bănuiți în spatele actorilor sunt mai mult prefăcute. Actorii sunt o plămadă cu totul și cu totul specială, o comunitate timidă, extrem de sensibilă. Această comunitate, de multe ori, caută să-și mascheze sensibilitatea, vulnerabilitatea, natura plăpândă. Și atunci mai pune măști: masca vanității, masca obrăzniciei. Dar îi cunosc foarte bine – și-aici chiar aș vrea să aveți încredere în mine – sunt niște oameni extrem de plăpânzi și de sensibili.

Restul interviului cu marele actor român, sâmbătă, la ora 14.30, la emisiunea Digicult, de pe Digi 24.