Hocheiul pe iarbă, interzis de comuniști, un sport neștiut de români

Considerat al patrulea cel mai popular sport din lume, după fotbal, baschet şi criket, hocheiul pe iarbă, a fost interzis în România, de comuniști.

Hocheiul pe iarbă a început să prindă rădăcini în România prin anul 1954, însă după opt ani de existență, comuniștii l-au interzis.

Odată cu înființarea Federației Române de hochei pe iarbă, în anul 1990, sportul a revenit e meleaguri românești.

Însă la ora actuală, din cauza popularității scăzute, hocheiul pe iarbă  este considerat un sport excentric în acest moment în ţara noastră.

Jurnalistul Cristian Frisk, face o scurtă istorisire a acestui sport, elegant și prea puțin cunoscut de români, și interzis de comuniști.

Absolut întâmplător, azi mi-a căzut în mână o carte despre sportul românesc, editată în 1970. Volumul poartă semnătura lui E. Ghibu şi I. Todan şi tratează pe larg apariţia şi dezvoltarea fiecărei discipline sportive practicate în România, până la acel moment.

În total, lucrarea numără 630 de pagini. Doriţi să ghiciţi câte sunt alocate hocheiului pe iarbă? Nu cred că veţi reuşi aşa că vă elucidez eu, spunându-vă că… există jumătate de pagină pentru acest sport. După câteva date referitoare la apariţia hocheiului pe iarbă în România, se consemnează laconic că hocheiul pe iarbă a fost practicat până în 1962.

Nimic mai mult… Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului Românesc, volumul I, apărută în 2002, e un pic mai darnică şi ne completează informaţia deceniului 8 al secolului XX. Aici se spune că din 1963, până la Revoluţie, hocheiul pe iarbă nu a mai fost sprijinit de autorităţile comuniste, fiind apanajul claselor burgheze.

Abia după democratizarea ţării s-a reînfiinţat o federaţie de specialitate, în intervalul de timp amintit hocheiul pe iarbă având doar activităţi sporadice, neoficiale, pe lângă unele întreprinderi. Atunci oare trebuie să ne mire lipsa de cultură a românilor în legătură cu hocheiul pe iarbă? Nicidecum. Acest sport nobil este doar o victimă colaterală a sistemului social.

Rugby-ul, spre exemplu, a fost la un pas de a avea aceeaşi soartă, însă Gheorghe Gheorghiu-Dej sau Petru Groza, fanatici ai balonului oval, au păstrat vie acest sport. Hocheiul pe iarbă nu a avut un asemenea promotor…