Germania și Franța nu permit înființarea de noi secții de vot pentru turul doi

Pentru organizarea de noi secții de vot în Germania și Franța, autoritățile române trebuie să depună o cerere de aprobare la autoritățile din cele două țări, cu 90 de zile înainte de alegeri. Așadar timp fizic pentru ca la Paris și Stuttgart să se poată mări numărul secțiilor de vot pentru turul doi, este practic imposibil din cauza legislației din cele două țări.

ACL și Klaus Iohannis cer degeaba mărirea numărului secțiilor de vot din Diaspora, întrucât acest lucru tehnic nu mai este posibil, din mai multe cauze.

Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit în ghidul alegerilor prezidențiale din 2014, faptul că numărul secțiilor de vot nu poate fi modificat între primul și al doilea tur de scrutin.

În caz că s-ar face o derogare de la această prevedere, chiar de către Autoritatea Electorală, practic în Germania și Franța nu se pot mări numărul de secții de vot, întrucât legislația din cele două țări prevede aprobări speciale. În sensul că oficialii MAE trebuie să depună o cerere de amenajare de secții de vot pe teritoriul celor două țări, cu 90 de zile înainte de data alegerilor.

Așadar, chiar să se și creeze cadrul juridic legal pentru mărirea numărului secțiilor de vot din Diaspora, faptic, secțiile nu se pot înființa în șapte zile pentru a deveni operabile pe 16 noiembrie 2014, la cel de-al doilea tur de scrutin.

Ministerul Afacerilor Externe a propus în schimb soluții pentru îmbunătățirea și ușurarea procesului de vot din Diaspora. MAE a pus la dispoziţia Biroului electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate (BE48SVS) o listă cu aproximativ 800 persoane din rândul cărora, în funcţie de necesităţi, să fie desemnaţi membri pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate

”Din cele aproximativ 800 de persoane doar 300 sunt din cadrul centralei MAE, restul fiind personal aflat deja în străinătate. În funcţie de necesarul pentru completarea birourilor secţiilor de votare din străinătate, BE48SVS va desemna persoane din lista cu personal disponibil înaintată de MAE. Ministerul Afacerilor Externe recomandă, din raţiuni practice şi financiare, utilizarea personalului aflat deja în străinătate. Prin urmare nu se pune problema unei aşa-zise „depopulări” a centralei MAE. Subliniem că, ţinând cont de efortul suplimentar pe care îl depune în această perioadă pentru îndeplinirea întocmai a atribuţiilor ce îi revin potrivit Legii nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României, Ministerul Afacerilor Externe îşi desfăşoară activitatea în parametri normali. Precizăm, de asemenea, că pentru buna organizare şi desfăşurare a turului al doilea MAE dispune de resursele necesare îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin”, precizează MAE, întru-un comunicat de presă remis exclusivNEWS.ro.

Scandalul pe marginea votului din Diaspora a apărut după ce la votul din primul tur al prezidențialelor, la secțiile de vot din Paris, Londra, Bruxelles și Stuttgart, s-au format cozi și o parte dintre români nu au mai apucat să voteze din cauza procedurilor anevoioase care presupun completarea unei declarații pe proprie răspundere ca să se evite votul multiplu.

Pentru a se reduce timpii morți cu completarea respectivei declarații pe proprie răspundere, BEC  a decis ca formularul să poată fi descărcat de pe site-ul BEC și MAE, și completat înainte, și semnat în fața membrilor comisiei de votare de la secțiile din Diaspora.

În plus, MAE a decis mărirea numărului de cabine de votare din secțiile din Diaspora, cât și a numărului de ștampile pentru ca procesul electoral să fie accelerat.

Numai că măsurile luate de BEC și propuse de MAE, nu par să fie pe placul celor de la ACL, pe motiv că ministerul cheltuie aiurea banii cu detașarea personalului consular și că BEC nu permite suplimentarea comisiilor de vot.

”ACL Diaspora dezaprobă modul incalificabil în care Titus Corlățean, ministrul Afacerilor Externe, totodată vicepreședinte PSD, preferă să cheltuiască fără sens aproape un milion de euro, bani publici, pe deplasarea, cazarea și diurnele a 800 de funcționari ai MAE în orașele care găzduiesc secții de votare, în loc să înființeze unele noi. Pe lângă faptul că înființarea unor noi secții de votare este o procedură mult mai simplă și care, conform art. 12, alin (3) din Legea 370/2004, stă în sarcina ministrului de Externe, deplasarea funcționarilor MAE în vederea completării Birourior Electorale din străinătate nu are  aplicabilitate. Potrivit adresei BEC nr. 14441C din 7 noiembrie 2014, nu se poate proceda la înlocuirea reprezentanților partidelor politice care absentează în ziua votului de la lucrările Biroului Electoral, cu persoane din lista întocmită de MAE”, se arată în comunicatul de presă al ACL, remis exclusivNEWS.ro.

„ACL Diaspora apreciază că bătaia de joc la adresa românilor din diasporă continuă și se manifestă chiar mai pronunțat decât în primul tur de scrutin. MAE este vădit subjugat intereselor electorale ale Partidului Social Democrat și ministrul Corlățean nu dorește să onoreze demnitatea publică cu care este învestit, preferând să rămână sub influența baronilor PSD și a marionetei lor principale, premierul Victor Ponta. În ceea ce privește cheltuielile din bani publici efectuate de MAE, cu scopul de a finanța niște plimbări în străinătate pentru funcționarii săi, fără un fundament, menționăm că ne rezervăm dreptul de a ne adresa controlorilor financiar delegați din cadrul Ministerului, precum și Curții de Conturi în vederea investigării oportunității acestor chetuieli și tragerii la răspundere a celor responsabili”, a declarat Victor Ionescu, copreședinte al ACL Diaspora și fost demnitar al Guvernului României.

În 2009, pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, în Diaspora au fost organizate 294 de secții de vot pentru românii din afara granițelor țării. În 2014, pentru primul tur al alegerilor prezidențiale au fost organizate în Diaspora TOT 294 de secții de vot, dar cu mai multe cabine de votare decât în 2009.

În 2009, pe 22 noiembrie, în primul tur la prezidențiale au votat în Diaspora, la cele 294 de secții de vot, 95.068 români. În 2014, pe 2 noiembrie, în primul tur al alegerilor prezidențiale au votat în Diaspora, la cele 294 de secții de vot, 161.054 de români.