FORT acuză Consiliul Concurenței că impune creșterea tarifelor la taximetriști

Federaţia Operatorilor Români de Transport acuză Consiliul Concurenţei că încearcă să impună creşterea tarifelor practicate de taximetrişti prin aplicarea de amenzi pe motiv de practici anticoncurenţiale.

Consiliul Concurenţei este acuzat de FORT de faptul că nu poate face diferenţa între un serviciu de interes comercial şi un serviciu de utilitate publică aşa cum este cazul taximetriei.

„Este absurd să consideri că practicarea aceloraşi tarife în contextul plafonării lor printr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti este un factor anticoncurenţial cu atât mai mult cu cât serviciile de utilitate publică se supun altor reguli ce stabilesc că acestea se desfăşoară atunci când un agent economic, dacă ar ţine seama de propriile interese financiare ar practică un tarif cu mult peste ceea ce societatea poate suportă că şi cost. Taximetriştii şi dispeceratele sunt acum prinşi între “ciocan şi nicovală” şi asta deoarece nu pot creşte tarifele peste plafonul impus prin HCGMB, dar nici nu pot rată acoperirea costurilor operaţionale”, precizează FORT.

Transportatorii susțin că în cazul în care Consiliul Concurenţei insistă să amendeze taximetria pentru aşa zise practici anticoncurenţiale soluţia pentru taximetrişti rămâne una singură – evaziunea fiscală.

„Ne întrebăm în acest context dacă Consiliul Concurenţei are în arhivă legislativă legea 51 a serviciilor comunitare de utilităţi publice sau dacă a citit cineva de acolo legislaţia ce guvernează această activitate. Începând cu anul 2008-2009, serviciile de transport în regim de taxi au fost constrânse de cadrul legislativ şi instituţional la o scădere drastică a tarifelor scădere impulsionată de către transportatorii, care se vedeau pe de o parte supuşi presiunii crescânde de micşorare a numărului de clienţi şi pe de altă parte a tendinţei de migrare către dispeceratele cu tariful cel mai mic stabilit, pentru o siguranţă în continuarea activităţii, dispeceratele cu cel mai mic tarif din piaţă fiind şi cele cu mai multe comenzi. Ancheta declanşată de Consiliul Concurenţei în taximetria din Bucureşti şi Ilfov trebuia de la început să aibă în vedere şi acest aspect şi abia după aceea să caute eventualele înţelegeri de tip cartel în fixarea tarifelor deoarece atâta timp cât însăşi legea este anticoncurenţială limitând accesul în piaţă peste contingentul stabilit, nu mai putem vorbi de înţelegeri tip cartel, cartelul fiind înfiinţat de însuşi legiutor prin limitarea numerică de 4 taxiuri la o mie de locuitori. Legea taximetriei încă de la adoptare, a fost o lege restrictivă şi cu o clară tendinţa monopolistă, statul considerând, la acel moment, în baza unor propuneri făcute de anumiţi deputaţi cu mari interese în acest domeniu, că este mai bine să limiteze această activitate la 4 taxiuri pentru 1000 de locuitori ai unei localităţi. Asociaţiile “reprezentative” (pentru buzunarul şi interesul propriu) ce au propus şi promovat această lege, erau la acel moment conduse chiar de către deputaţii ce au iniţiat şi promovat legea în cauza. Această limitare a creat în timp, în activitatea de taximetrie un monopol al celor ce au apucat la acel moment majoritatea autorizaţiilor taxi, aceştia neavând practic o concurenţă reală în piaţă, deoarece mecanismul economiei de piaţă era blocat, cererea şi oferta desfăşurându-se doar între marea masă a beneficiarilor acestor servicii şi mică masă a prestatorilor care practic beneficiau de închiderea pieţei prin blocarea intrării noilor jucători”, se mai arată în comunicatul FORT, remis exclusivNEWS.ro.

Pe parcursul anilor tarifele au oscilat în creştere până la debutul crizei economice din 2008, ajungând la acel moment în jurul a 2 lei per km. Această creştere de la an la an a fost cauzată de faptul că transportatorii autorizaţi căutau dispeceratele cu tariful cel mai mare în raport cu numărul de comenzi.

După debutul crizei economice, coroborat şi cu modificarea legii taximetriei, prin legea 265 din 2007, tarifele la nivelul unui dispecerat se decid în baza tarifelor stabilite de către transportatorii deserviţi, făcându-se media majorităţii astfel dispeceratele fiind la mâna transportatorilor în procedura de fixare a tarifului (sub nici o formă dispeceratele nu stabilesc tarife).

Că o anomalie a pieţei, ţinând cont că activitatea de taxi este limitată numeric, scăderea tarifelor practicate de transportatori a declanşat în ultimii ani o concurenţă de neegalat între dispecerate, făcând comparaţie cu celelate activităţi economice. Această concurenţă a ajuns până la nivelul că un ban să facă diferenţa între competitori.

FORT solicită ca această anchetă demarată de Consiliul Concurenței să nu vizeze amendarea dispeceratelor şi a transportatorilor ce practică cel mai mic tarif din piaţă, în caz contrar aceştia fiind constrânşi să-şi dubleze tarifele practicate din cauza posibilei amenzi care ar produce falimentul acestora.

„Solicităm totodată Parlamentului României modificarea legii şi eliminarea barierei de intrare în piaţă, respectiv eliminarea dispecerizării obligatorii, acestea fiind două lucruri esenţiale pentru intrarea în normalitate a acestei activităţi şi creearea premizelor unei bune concurente, care va aduce în final la un raport calitate-preţ corect. Cuvântul de ordine raportat în viitor la aceste servicii menţinute artificial că fiind de utilitate publică trebuie să fie unul singur: „LIBERALIZARE” şi pentru asta trebuie să se „bată” Consiliul Concurenţei alături de adevăratele asociaţii ce urmăresc concurenţă loială şi nicidecum monopolul”, mai precizează FORT.