Ergodan suspendă drepturile civile ale cetățenilor în Turcia

La ordinul lui Erdogan, Guvernul de la Ankara a decretat stare de urgență în Turcia pentru trei luni de zile și a dispus joi suspendarea aplicării prevederilor Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Cetățenii nu mai au drepturi civile, pot fi percheziționați, reținuți și arestați fără mandat de la judecător.

Recep Tayyip Erdogan a dispus miercuri seară instituirea stării de urgenţă în Turcia, la nivel naţional, timp de cel puţin trei luni,  în baza Articolului 120 al Constituţiei Turciei care îi permite președintelui să conducă prin decrete.

„Obiectivul instaurării stării de urgenţă este de a lua în mod rapid şi eficient măsurile necesare pentru a elimina ameninţările la aresa democraţiei în ţara noastră, la adresa statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor turci. Această măsură este necesară pentru adoptarea unor măsuri rapide” împotriva mişcării clericului Fehtullah Gülen, în scopul „eliminării acestei ameninţări la adresa democraţiei. Instituirea stării de urgenţă nu este în niciun caz împotriva democraţiei, a legilor şi libertăţilor. Dimpotrivă, are rolul de a le consolida, de a proteja cetăţenii”, a declarat Recep Erdogan.

La nici 24 de ore de la decretarea stării de urgență de către Guvern, Turcia a dispus joi suspendarea aplicării prevederilor Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

„Turcia va suspenda temporar implementarea obligaţiilor care decurg din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, în conformitate cu decretarea stării de urgenţă; drepturile şi libertăţile fundamentale nu vor fi afectate în această perioadă. Şi Franţa a decretat starea de urgenţă; şi Franţa a suspendat Articolul 15 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Decretarea stării de urgenţă nu intră în contradicţie cu prevederile Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Starea de urgenţă va oferi Guvernului oportunităţi de a contracara tentativa de lovitură de stat şi de a curăţa în totalitate aparatul instituţional de membrii mişcării lui Fehtullah Gulen. Vreau să garantez că drepturile şi libertăţile fundamentale şi viaţa de zi cu zi nu vor fi afectate de aceste măsuri. Cetăţenii noştri trebuie să fie liniştiţi în această privinţă„, a declarat vicepremierul turc Numan Kurtulmuş.

Articolele CEDO la care face referire Administraţia Recep Tayyip Erdogan vizează instituirea unor măsuri juridice de excepţie, în situaţii de urgenţă.

Articolul 15

1. „În perioade de război sau în cursul altor situaţii urgente care ameninţă o naţiune, orice parte semnatară poate aplica măsuri derogatorii de la obligaţiile acestei Convenţii, de amploarea necesitată strict prin situaţia respectivă, cu condiţia ca aceste măsuri să nu intre în contradicţie cu obligaţiile asumate prin reglementările internaţionale.

2. Prin aceste măsuri nu trebuie să existe nicio derogare de la Articolul 2, cu excepţia deceselor rezultate din acte legale de război, sau de la Articolele 3, 4 (paragraful 1) şi 7.

3. Orice parte semnatară care îşi acordă dreptul de a face aceste derogări trebuie să îl ţină la curent pe secretarul general al Consiliului Europei în legătură cu măsurile luate şi motivele acestora. De asemenea, trebuie să îl informeze pe secretarul general când aceste măsuri vor înceta şi când sunt aplicate din nou deplin prevederile Convenţiei”.

Articolul 2 al CEDO se referă la protejarea dreptului la viaţă. „1. Dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intenţionat, decât în executarea unei sentinţe capitale pronunţate de un tribunal când infracţiunea este sancţionată cu această pedeapsă prin lege. 2. Moartea nu este considerată ca fiind cauzată prin încălcarea acestui articol în cazurile în care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesară la forţă: a. pentru a asigura apărarea oricărei persoane împotriva violenţei ilegale; b. pentru a efectua o arestare legală sau a împiedica evadarea unei persoane legal deţinute; c. pentru a reprima, conform legii, tulburări violente sau o insurecţie”.

Articolul 3: Interzicerea torturii

„Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”.

Articolul 4: Interzicerea sclaviei şi a muncii forţate

1. „Nimeni nu poate fi ţinut în sclavie sau în condiţii de aservire”.

Articolul 7: Nicio pedeapsă fără lege

„1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, în momentul săvârşirii, nu constituia o infracţiune potrivit dreptului naţional sau internaţional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii. 2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecării şi pedepsirii unei persoane vinovate de o acţiune sau de o omisiune care, în momentul săvârşirii, era considerată infracţiune potrivit principiilor generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate”.

Turcia a abolit în anul 2004 pedeapsa cu moartea pentru toate situaţiile. Însă Recep Tayyip Erdogan ar intenţiona reintroducerea în legislaţie a pedepsei cu moartea după acest complot eşuat. Însă un astfel de amendament ar avea doar rolul de a descuraja alte acţiuni viitoare, căci, teoretic, Ankara nu poate aplica o lege retroactiv, pentru fapte comise înainte de a fi în vigoare.