Daniel Morar, apărat de CCR. Procurorul lui Băsescu rămâne judecător

CCR face scut în jurul lui Daniel Morar și dă dreptate lui Băsescu în procesul intentat de Asociația Magistraților din România care solicită în instanță, anularea decretului de numire a procurorului Daniel Morar în funcția de judecător al Curții Constituționale, pe motiv că nu are înaltă competență.

Asociația Magistraților din România a depus în 25 martie 2013, la Curtea de Apel București, o cerere de chemare în judecată a lui Traian Băsescu și a Administrației Prezidențiale, prin care solicită anularea decretului de numire a procurorului Daniel Morar în funcția de judecător al Curții Constituționale.

Asociația Magistraților din România spune că în cazul lui Daniel Morar nu s-a îndeplinit criteriul de legalitate privind înalta competență și că decretul de numire este nul, întrucât prin acesta s-au încălcat art. 143 din Constituție și art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind funcționarea CCR, care stabilesc trei condiții de legalitate pentru numirea unei persoane în funcția de judecător al CCR: pregătirea juridică superioară; înaltă competența profesională; o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică ori în învățământul juridic superior.

Cererea de chemare în judecată a lui Băsescu, vine după solicitare AMR din 25 aprilie 2013, când i-a cerut președintelui anularea decretului de numire în funcția de judecător CCR a lui Daniel Morar. În replică la acțiunea AMR, Daniel Morar a anunțat că va da în judecată Asociația, pe motiv că îi știrbește reputația.

Băsescu a fentat și de astă dată legea și a apelat la prietenii săi de la CCR, pentru a-l scoate basma curată pe Morar. Astfel că în urma analizării solicitării venite din partea lui Băsescu, CCR a stabilit că AMR nu poate contesta în contencios administrativ decretul lui Băsescu prin care l-an numit judecător la CCR pe  procurorul Daniel Morar.

În ziua de 16 septembrie 2014, Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.8 alin.(1) raportate la art.2 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, excepţie invocată de Preşedintele României şi Administraţia Prezidenţială, prin Departamentul Constituţional-Legislativ, într-o cauză aflată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv a unui decret al Preşedintelui de numire în funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

”În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.8 alin.(1) raportate la art.2 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că decretele Preşedintelui privind numirea judecătorilor la Curtea Constituţională sunt excluse din sfera controlului judecătoresc sub aspectul verificării îndeplinirii condiţiei „înaltei competenţe profesionale”. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională. Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în decizia CCR, remisă exclusivNEWS.ro.

AMR susține că Morar nu îndeplinește condiția de înaltă competență, fiindcă este autorul a trei erori judiciare.

1 – arestarea și trimiterea nejustificată în judecată a lui Liviu Ciupe – în urma cărora statul român a fost obligat în final să plătească daune de 1,308 miliarde lei vechi fostului senator Liviu Ciupe (fiul unui judecător de Curte Supremă), fost director al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj și fost vicepreședinte al PNȚCD;

2 – arestarea si interceptarea ambientală a fostului judecător Viorel Burzo, fapte pentru care România a fost condamnată de CEDO de la Strasbourg în august 2005;

3 – negarea imunității și transmiterea de informații false către CEDO de la Strasbourg în cazul Corneliu Bîrsan. În acest caz, DNA a efectuat în octombrie 2012 o percheziție abuzivă, scrie luju.ro, la domiciliul judecătoarei ICCJ Gabriela Bîrsan si a soțului acesteia Corneliu Bîrsan, judecător român la CEDO. Judecătorii europeni au sancționat România în noiembrie 2012, reținând că DNA, condus de Daniel Morar, a încălcat imunitatea judecătorului CEDO.

AMR concluzionează spunând că: Aceste eșecuri profesionale și abuzuri grave ale domnului Daniel Marius Morar dovedesc grava necunoaștere a normelor juridice internaționale convenționale direct aplicabile în dreptul intern român și a Constituției României, prin urmare domnia sa nu îndeplinește condiția de legalitate a numirii sale ca judecător la Curtea Constituțională, constând în înalta competență profesională. În concluzie, actul administrativ atacat este fundamental nelegal, violând condiția constituțională și legală de numire în funcția de judecător al Curții Constituționale a unei persoane cu o înaltă competență profesională.

Pe 25 martie 2013, Băsescu l-a desemnat pe Daniel Morar, judecător la CCR, în locul lui Axinte Gaspar.