Breaking news

Cutremurul din 77 prezentat la emisiunea Din|interior

Un nou reportaj de excepţie al emisiunii Din|interior”. Ediţia de duminică marchează o premieră de televiziune: difuzarea singurei înregistrări audio a sunetului cutremurului din 1977, făcută din întâmplare de un magnetofon rămas în funcţiune la radioul public.

laurentiu radulescuÎn fiecare an, în apropierea datei de 4 martie, toţi românii – de la autorităţi până la simpli cetăţeni – rememorează, comentează şi analizează marele cutremur din 1977, dramele trăite atunci, numărulul clădirilor căzute, numărul de victime, poveştile persoanelor publice care au pierit atunci etc.

Şi, tot în fiecare an, toată lumea se îngrijorează la unison de situaţia clădirilor din Bucureşti şi din marile oraşe, în perspectiva unui alt mare cutremur care, după unii nu ar fi prea departe.

Fără isteria zilei de 4 martie, emisiunea „Din|interior”de la Digi24, prezentată de Laurețiu Rădulescu, prezintă în această săptămână, la rece, un reportaj bine documentat, cu părerile avizate ale tuturor celor  responsabili, de la ingineri, arhitecţi, autorităţi, despre unde ne aflăm acum în materie de siguranţă a clădirilor construite înainte şi după revoluţie.

Şi această ediţie aduce şi o premieră în televiziune: singura înregistrare audio a sunetului cutremurului din 1977 făcută din întâmplare de un magnetofon rămas în funcţiune la radioul public, mărturie audio ce nu a fost difuzată niciodată până acum pe un post de televiziune.

Cercetătorul român, Mircea Radulian, de la Institutul de Fizica a Pământului îşi aminteşte acele momente: Eram student, nu ştiam nimic de cutremure, recunosc, şi am fost foarte surprins. În prima fază a mişcării ăsteaia pe orizontală nu am prea ştiut ce s-a întâmplat: o explozie, ceva…ţin minte ce am simţit atunci e că după mişcarea aia de la început, eu eram undeva la subsol nu într-o clădire înaltă, şi au fost câteva secunde în care aş fi zis că gata s-a linistit, după aia a venit brusc mişcarea cealaltă şi atunci m-am sperit. Eu sunt în general calm dar în momentul ăla am zis, am avut senzaţia că e posibil să se dărâme tot.

O altă frântură de viaţă este şi mărturia lui Octavian Andronic, cel care era pe atunci ziarist la Informaţia Bucureştiului, care îşi aminteşte, în detaliu, acele momente: Nimic din ceea ce se putea vedea nu dădea sentimentul că aici a fost o clădire de opt etaje. Pur şi simplu totul s-a turtit. A fost ca o implozie. A căzut sub greutatea lui. Aici, la subsolul blocului era un celebru bar, bar de noapte, Continental, existau şi baruri de noapte iar în bloc locuiau actori, regizori, scriitori, locuia lumea buna culturală. Din nefericire aici şi-a pierdut viaţa marele actor Toma Caragiu, împreună cu bunul său prieten Alexandru Bocăneţ, regizorul. Ei erau de o bună bucată de vreme practic nedespărţiţi, lucrau împreună. Se aflau la un pahar de whisky. Există povestea că au rămas intacte sticla şi paharele de băutură în timp ce ei s-au precipitat spre ieşire. Au fost practic striviţi de structura aceasta care a căzut. Eram aici, a treia sau a patra zi când au fost găsiţi. Căutările au fost foarte minuţioase, foarte intense. Primul a fost scos de sub dărâmături Andu Bocăneţ iar după el, Toma Caragiu, ţin minte era aşa ca într-un film….

Dar dincolo de poveşti şi amintiri rămân datele statisticii şi starea construcţiilor din România anului 2013.

Reportajul Digi24 aduce în prim plan o realitate deloc  îmbucurătoare iar  situaţia ar putea fi sintetizată în următorul fel:

– ultima expertiză a clădirilor cu risc seismic din Bucureşti a fost făcută în anul 1993. În ultimii 20 de ani au fost consolidate doar 700 de apartamente din aproape 6000 vulnerabile.

–  în timp ce 5000 de proprietari bucureşteni nu-şi dau acordul pentru consolidare, specialiştii avertizează că revenirea unui cutremur de peste 7 grade nu ar fi o surpriză, iar numărul construcţiilor nesigure este nepermis de mare.

– abia după cutremurul din 1977 a început cu adevărat cercetarea seismică în România iar una dintre concluziile cercetătorilor a fost că tot ce se construise până atunci urmase un principiu seismic greşit.

– Bucureştiul se află în topul celor zece capitale ale lumii aflate în pericol în caz de dezastru.

Cea din urmă concluzie este întărită şi de declaraţia şefului catedrei Tehnică din Facultatea de arhitectură, Dragoş Marin: Dacă apare un cutremur similar celui din 77 sigur că nivelul de avariere va fi semnificativ. Poate că vor fi şi mai mulţi morţi, şi pentru că a apărut o îmbătrânire a clădirilor deja încercate de cutremure.

Statul a asigurat în ultimii ani clădirile publice cele mai importante ca Guvernul, Centrala Atomică de la Cernavodă sau reactoarele nucleare din Bucureşti şi Piteşti.

Ce se va întâmpla însă cu locuinţele simplilor cetăţeni şi, în ultimă instanţă cu vieţile lor în cazul unui cutremur mare, răspunsuri posibile în ediţia de duminică, ora 18.30, într-un reportaj de excepţie, marca „Din|interior”, prezentată de Laurențiu Rădulescu, la Digi 24.

>