Cum să previi și să gestionezi aritmiile cardiace: 7 sfaturi de urmat

Aritmia cardiacă înseamnă bătăi neregulate ale inimii. Fibritația atrială este cel mai frecvent tip de aritmie cardiacă. Îți spunem mai multe despre ea în acest articol, pentru că este o afecțiune cardiacă ce poate avea consecințe serioase dacă nu este gestionată corespunzător.

Ce înseamnă fibrilația atrială: simptome, cauze și riscuri

Fibrilația atrială este o formă de aritmie cardiacă, adică o neregularitate în ritmul cardiac. Aceasta se caracterizează prin bătăi rapide și neregulate ale atriumului (camerele superioare ale inimii). Simptomele fibrilației atriale pot varia de la persoană la persoană. Deși unele persoane cu fibrilație atrială nu prezintă simptome, altele pot avea palpitații, oboseală, lipsă de energie, respirație grea sau dificultăți în timpul exercițiilor fizice. Simptome mai grave pot include amețeli, leșin sau durere toracică.

Există o serie de factori care pot crește riscul de a dezvolta fibrilație atrială. Vârsta este unul dintre acești factori, deoarece riscul de fibrilație atrială crește odată cu înaintarea în vârstă. Alți factori de risc includ hipertensiunea arterială, alte boli de inimă, diabetul, obezitatea și consumul excesiv de alcool. Uneori, fibrilația atrială poate apărea fără o cauză cunoscută.

Fără tratament, fibrilația atrială poate duce la complicații serioase. Unul dintre aceste riscuri este accidentul vascular cerebral, deoarece bătăile neregulate ale inimii pot cauza formarea cheagurilor de sânge care pot ajunge în creier, provocând un accident vascular cerebral. De asemenea, fibrilația atrială netratată poate duce la insuficiență cardiacă, deoarece inima nu mai poate pompa eficient sângele în organism. În ceea ce privește cît se poate trăi cu fibrilație atrială, trebuie să știi că depinde de stilul de viață al pacientului și de tratamentul pe care îl urmează.

Metode de diagnosticare a fibrilației atriale

Metodele de diagnosticare a fibrilației atriale includ examinarea fizică și istoricul medical, testele de diagnosticare, evaluarea riscului și planificarea tratamentului.

Examinarea fizică și istoricul medical reprezintă prima etapă în diagnosticarea fibrilației atriale. Medicul discuta cu pacientul despre simptome, cum ar fi palpitațiile, dispneea sau slăbiciunea, și efectueaza o examinare fizică generală. Aceste informații pot indica primele semne ale fibrilației atriale. De asemenea, medicul va lua în considerare istoricul medical al pacientului, inclusiv bolile de inimă sau alte afecțiuni medicale care ar putea crește riscul de fibrilație atrială.

Testele de diagnosticare sunt utilizate pentru a confirma prezența fibrilației atriale și pentru a evalua severitatea și cauzele sale. Unul dintre cele mai comune teste este electrocardiograma (EKG), care măsoară activitatea electrică a inimii și poate identifica anomalii. De asemenea, monitorizarea Holter, un dispozitiv portabil care înregistrează ritmul cardiac continuu pe o perioadă de 24 de ore, poate fi folosită pentru a detecta episoadele de fibrilație atrială care pot fi asimptomatice. Ecocardiograma utilizează unde sonore pentru a produce imagini ale inimii și poate ajuta la identificarea oricărei probleme structurale care ar putea cauza fibrilația atrială. De asemenea, testele de sânge pot fi efectuate pentru a identifica orice probleme subiacente, cum ar fi disfuncția tiroidiană.

Cum să gestionezi fibrilația atrială

• Medicamentele pentru controlul ritmului cardiac: acestea sunt utilizate pentru a readuce ritmul cardiac la normal și pentru a menține acest ritm în limitele normale. Beta-blocantele, blocantele canalelor de calciu, digoxina și antiaritmicile sunt câteva exemple de medicamente utilizate în tratamentul fibrilației atriale. Efectele și doza acestor medicamente vor fi prescrise de către medicul specialist și vor fi ajustate în funcție de nevoile fiecărui pacient.
• Anticoagulantele: fibrilația atrială mărește riscul formării cheagurilor de sânge în inimă, care pot provoca accidente vasculare cerebrale. De aceea, anticoagulantele sunt adesea prescrise pentru a preveni formarea acestor cheaguri și pentru a reduce riscul de AVC. Warfarina și anticoagulantele orale sunt medicamentele cele mai frecvent utilizate în acest scop. Este important ca pacienții să respecte întocmai indicațiile medicului și să efectueze monitorizări periodice pentru a asigura eficacitatea tratamentului.
• Abordări non-medicamentoase: pe lângă medicamente, există și abordări non-medicamentoase care pot ajuta la gestionarea fibrilației atriale. Acestea includ modificări ale stilului de viață, precum adoptarea unei alimentații sănătoase, evitarea alimentelor procesate și a grăsimilor nesănătoase, practicarea exercițiilor fizice regulate și menținerea unei greutăți sănătoase. Evitarea consumului excesiv de alcool și renunțarea la fumat sunt, de asemenea, recomandate. Reducerea stresului prin practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi yoga sau meditația, poate fi, de asemenea, benefică.
• Proceduri chirurgicale: în cazurile în care medicamentele nu sunt suficient de eficiente sau fibrilația atrială este severă, pot fi necesare proceduri chirurgicale. Ablația prin radiofrecvență este o procedură în care se distrug țesuturile care generează ritmul neregulat al inimii. Implantarea unui stimulator cardiac poate fi o altă opțiune, în special pentru pacienții cu ritm cardiac lent. În unele cazuri, chirurgia cardiacă poate fi necesară pentru a repara sau a înlocui valvele cardiace afectate.

Cum să previi fibrilația atrială: sfaturi pentru un stil de viață sănătos

Pentru a preveni fibrilația atrială și a menține o stare generală de sănătate a inimii, este important să adoptăm un stil de viață sănătos. Iată câteva sfaturi esențiale pentru a preveni această afecțiune:

• adoptarea unui stil de viață sănătos: a alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe, cereale integrale și proteine slabe, poate contribui la menținerea sănătății inimii.
• menținerea unei greutăți corporale sănătoase: supraponderabilitatea și obezitatea sunt factori de risc pentru fibrilație atrială.
• practicarea exercițiilor fizice regulate: activitatea fizică regulată poate ajuta la menținerea sănătății inimii și a vaselor de sânge.
• controlul afecțiunilor medicale: anumite afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul, pot crește riscul de fibrilație atrială.

Acest articol oferă informații esențiale despre fibrilația atrială, de la înțelegerea simptomelor, cauzelor și riscurilor, la metodele de diagnosticare și gestionare eficientă a acesteia. În plus, vă ajută să adoptați un stil de viață sănătos pentru a preveni apariția acestei afecțiuni cardiace. Cu toate acestea, este important să reții că fiecare caz este unic, iar managementul fibrilației atriale poate varia în funcție de starea de sănătate generală a fiecărei persoane.

Sursa foto: Shutterstock