Culisele Eurovision 2011.GALERIE FOTO

Eurovision Song Contest este cel mai important show de televiziune de peste an, atât prin anvergura sa, cât şi prin numărul ţărilor implicate. Ediţia desfăşurată la Dusseldorf în 2011 a fost difuzată în Europa, Asia, Australia, dar şi online, în timp real.

Dusseldorf Arena, care este de fapt un stadion de fotbal, a fost transformată pe durata a 5 săptămâni într-un studio gigant de televiziune. Aici s-au confruntat participanţii din cele 43 de ţări, pe durata celor trei seri ale concursului – 10, 12 şi 14 mai.

Cantitatea şi calitatea echipamentelor de televiziune fac din Eurovision Song Contest cel mai complex eveniment TV al anului.

Spectacolul a fost transmis cu ajutorul a 25 de camere, între care 4 macarale, 2 steadycams şi 2 camere portabile wireless. Sub tavan a fost amplasat un “spidercam” care să poată fi în orice loc al arenei. Totodată, o cameră pe şine a asigurat imaginile panoramice ale întregii arene.

Scena pentru ediţia de anul aceta a fost concepută de Florian Wieder. Pe plan internaţional el a contribuit la stilistica imaginii unor spectacole precum “The X Factor” şi “MTV Europe Music Awards”. În 2009, Florian Wieder a câştigat  The British Royal Television Society Judges Award, iar în 2006 a primit The German Television Prize la categoria The Best Set.
Pentru transportul echipamentelor la arenă, au fost folosite peste 40 de camioane, cu o capacitate de 38 de tone fiecare. Scena rotundă amplasată pe terenul de fotbal al arenei a avut un diametru de 13 metri. În spatele acesteia s-a aflat un ecran LED de 60 de meti lungime şi 18 metri înalţime. La finalul concursului, pe durata comunicării voturilor, ecranul a fost culisat, iar telespectatorii au putut vedea camera verde, unde cele 43 de delagaţii aşteptau desemnarea marelui căştigător.

Pentru atmosfera spectacolului au mai fost folosite alte 520 de elemente luminoase, utilizate în funcţie de fiecare melodie în parte. Sunetul a fost asigurat de peste 90 de microfoane, handheld şi headsets, puterea totala a amplificatoarelor fiind de aproximativ 350,000 watts.

Un detaliu important este faptul că, înainte ca sunetul TV sa ajungă în cele 43 de ţări, vocile live de pe scena au fost mixate în 4 cabine, amplasate lângă arenă – două de premixaj şi două de postmixaj.

Pentru a asigura condiţii optime artiştilor, aceştia au avut posibilitatea de a-şi alege mixajul de monitorizare preferat şi au indicat modificările de sunet necesare, după fiecare repetiţie. Acest lucru le-a permis interpreţilor să audă în timpul spectacolului, cât mai clar cu putinţă, atât negativul, cât şi propria voce, live în timpul spectacolului. Fiecare din cei 43 de artişti a avut un card de memorie pe care se aflau setarile proprii salvate în formă finală, care au fost citite la pupitrul de monitoare de la scenă.
Giganticul studio TV construit în Arena de la Dusseldorf a găzduit 35.000 de spectatori. Pentru asta, suprafaţa de joc a terenului de fotbal a fost înlăturată, fiind vorba de un strat de gazon de 40 centimetri grosime.

Cei 7.000 mp ai stadionului de atletism, de lângă arenă, au fost transformaţi într-un centru de presă, pentru mai mult de 2.500 de ziarişti acreditaţi din întreaga lume.