Comunitatea Forestierilor: România a trecut de la criza lemnului de foc la un blocaj economic în sectorul forestier
Comunitatea Forestierilor – Fordaq România avertizează asupra amplificării blocajelor si nemultumirilor din sectorul forestier, asa cum arată scăderea volumului de masa lemnoasă contractat pentru recoltare la licitatiile organizate de Romsilva.
O scădere a volumului de masă lemnoasă recoltat va conduce la o criză majoră de resursă în a doua jumătate a anului 2019, cu efecte directe potentiale în apariția unei noi crize de aprovizionare a populației cu lemn de foc și o contractare a activității în industria lemnului.
La licitațiile principale organizate de către RNP – Romsilva pentru producția anului 2019, procentul mediu de adjudecare a masei lemnoase pe picior a fost de 45 %, față de 92 % la aceleași licitații, organizate anul trecut. Practic singurele județe cu procente mari de adjudecare sunt Neamț (99%) și Suceava (92%), județe preponderent cu resursă de rășinoase și cu activități tradiționale de prelucrare primară a lemnului, zone în care sunt localizați și mari procesatori de masă lemnoasă. Dacă excludem cele două județe din rezultatele licitațiilor, procentul național de adjudecare scade la 34%, cu peste 1,5 milioane mc mai puțin decât masa lemnoasă adjudecată pentru productia anului 2018. Sunt multe județe în care nu a fost adjudecat, de către agenții economici din sectorul de exploatare, nici macar 1 mc masă lemnoasă: Bacău, Vrancea, Argeș, Buzău, Galați, Teleorman, Ialomita și multe altele, cu procente foarte mici de adjudecare.
| Nr. | Direcția | Anul de | Volum | Volum | Procent de |
| crt. | silvică | producție | oferit | adjudecat | adjudecare |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
| Rezultate, exclusiv Suceava și Neamt | TOTAL | 2018 | 2786311 | 2498416 | 90 |
| 2019 | 2868827 | 980469 | 34 | ||
| +/- | 82516 | -1517947 | -55 | ||
| Rezultate, inclusiv Suceava și Neamt | TOTAL | 2018 | 3431338 | 3139978 | 92 |
| 2019 | 3505250 | 1583826 | 45 | ||
| +/- | 73912 | -1556152 | -46 |
Suprareglementarea acuzată în ultimii ani de reprezentanții sectorului silvic, aplicarea unor măsurile artificiale și contraproductive, subfinanțarea sectorului forestier, abuzurile controlului, denigrarea permanentă a activităților din sectorul forestier, au condus în timp la blocajul care se prefigurează.
“În sectorul forestier și în întreaga ramură a industriei lemnului, sub pretextul și prin exacerbarea problemei reale a tăierilor ilegale, s-a ajuns succesiv de la o problemă de mediu în anii 2013-2015, la o criză socială – criza lemnului de foc în anii 2016-2017 și în final, la destabilizarea pentru intreaga ramură a economiei forestiere în toamna anului 2018- o criză economică. Decidenții politici au reacționat în această perioadă prin suprareglementare, pentru combaterea fenomenului tăierilor ilegale. Rezultatul a fost faptul că masa lemnoasă cu proveniență legală, înregistrată în acte de punere în valoare întocmite de către administrația silvică, cumpărată la licitație și legal exploatată pe bază de autorizație, să fie declarată fără proveniență și confiscată, pentru că un operator a uitat să dea un click într-un sistem informațional. Suprareglementarea și supracontrolul, asemeni unui medicament luat în doze prea mari, au ajuns să îmbolnavească întregul circuit al sectorului forestier. Astfel a fost îngreunată până la blocaj recoltarea masei lemnoase de pe micile proprietăți forestiere (peste 800 000 mici proprietăți existente în mediul rural al României) și au apărut blocaje ale licitatiilor, iar în final oferta redusă a condus la o criză a aprovizionării cu lemn de foc a populatiei”- au declarat reprezentanții Fordaq.
Criza lemnului de foc a condus la creșteri generale ale prețurilor, atât pentru populație, cât și pentru industrie. Industria a încercat să se adapteze folosind resursa din import. De la exporturi de aproximativ 2 milioane mc de cherestea și 400 000 mc buștean în 2013 s-a ajuns în perioada 2017-2018 la o scădere a exporturilor de cherestea de molid, până la 0,7 milioane mc. Exporturile de buștean au dispărut și s-a ajuns la importuri de aproape 3 milioane mc, echivalent lemn rotund rășinoase în 2018! În final, costurile economice ale perioadei 2013-2018 și prețurile foarte mari ale resursei au condus la o pierdere a competitivității industriei lemnului din România, care s-a contractat puternic în a doua jumătate a anului 2018. Denigrarea permanentă a activităților din domeniul forestier au condus și la o pierdere accelerată a forței de muncă din sector, lucrătorii forestieri profesioniști găsind ușor locuri de muncă în Europa. Sectorul de exploatare a lemnului este complet dezorientat și decapitalizat, iar cea mai mare parte a agenților economici au dificultăți majore în reluarea ciclului economic.
O altă cauză a blocajelor este subfinanțarea cronică a sectorului forestier ! În Programul Național de Dezvoltare Rurală domeniul pădurilor reprezintă sub 1%, deși pădurile acoperă 30% din suprafața țării și se vorbește atât de mult despre importanța pădurilor, deși în multe zone rurale, deindustrializate, resursa de lemn este singura resursă pentru dezvoltare rurală ! Sectorul forestier suferă de lipsa drumurilor forestiere – scosul- apropiatul masei lemnoase se face prin semitârâre pe distanțe lungi, înregistrând costuri de mediu mari, sectorul suferă de lipsa tehnologiilor de exploatare prietenoase cu mediu și de lipsa compensațiilor pentru restricțiile impuse proprietarilor de păduri, cu suprafețe incluse în arii protejate.
În tot acest răstimp dezbaterile publice au fost deturnate de temele false privind “dispariția pădurilor”, cultivate obsesiv . Falsitatea temei este cu atat mai evidentă cu cât datele Inventarului Forestier Național arată că starea pădurilor României este bună. Perioada de tranziție a ultimilor aproape 30 de ani a fost parcursă fără pierderi majore:
- Suprafața pădurilor a crescut.
- Recoltăm aproximativ 60% din creșterea pădurilor.
- Stocul de masă lemnoasă în paduri a crescut în ultimii 30 de ani.
Pentru evitarea unei crize majore în sectorul forestier in 2019 sunt necesare măsuri urgente pentru:
- Eliminarea suprareglementării.
- Deblocarea măsurilor din PNDR 2014-2020 pentru sectorul forestier si o alocare financiara proprotionala cu importanta sectorului in PNDR 2021-20127.
- Eficientizarea controlului pentru diminuarea in continuare a taierilor ilegale, concomitent cu practici unitare si eliminarea abuzurilor .