Breaking news

Cele mai frecvente afecțiuni digestive: cauze, simptome, diagnostic

Află din rândurile următoare care sunt cele mai frecvente afecțiuni digestive, din ce cauze apar, cum se manifestă și care sunt analizele recomandate pentru diagnosticul acestora.

Din ce cauze apar afecțiunile digestive?

Afecțiunile digestive apar pe fondul unor dereglări la nivelul tractului digestiv sau al organelor anexe. Alimentația joacă un rol important în favorizarea sau combaterea bolilor gastro-intestinale, deoarece are un efect direct asupra florei intestinale. Flora este formată din bacterii bune și rele, a căror echilibru este esențial pentru sănătatea noastră.

Sedentarismul, fumatul, alcoolul, drogurile, un stil de viață haotic, mesele neregulate și slab nutritive, odihna necorespunzătoare, predispoziția genetică, comorbiditățile sunt alți factori care pot declanșa sau favoriza apariția afecțiunilor digestive.

Care sunt principalele afecțiuni digestive?

Boli digestive funcționale

Bolile funcționale sunt cele în care tractul gastro-intestinal arată normal la investigațiile medicale, însă nu prezintă mișcările corecte și necesare pentru îndeplinirea scopurilor sale. Aceste afecțiuni sunt cele mai des întâlnite, printre care menționăm:

  • Diareea/ constipația funcțională;
  • Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE);
  • Sindromul de intestin iritabil;
  • Sindromul dispeptic gazos Flatulența, Balonarea;
  • Sindromul dispeptic ulceros
  • Abdomenul dureros cronic

Pe de altă parte, bolile structurale sunt cele în care tractul gastrointestinal nu arată normal la investigații și nici nu funcționează corect. Uneori, astfel de boli necesită intervenții chirurgicale. Printre cele mai întâlnite afecțiuni, se află:

  • Colita ulcerativă;
  • Boala Crohn;
  • Hemoroizii;
  • Aftele bucale și stomatitele;
  • Abcesul perianal;
  • Ulcerele
  • Fisura anală;
  • Bolile diverticulare;
  • Polipii colonici;
  • Cancerul de colon.

Care sunt simptomele afecțiunilor digestive?

  • Greață și vărsături;
  • Constipație și diaree;
  • Deshidratare; 
  • Dureri și crampe abdominale;
  • Oboseală, iritabilitate;
  • Halitoză (respirație urât mirositoare) sau gust amar, în unele boli;
  • Scădere în greutate;
  • Lipsa poftei de mâncare;
  • Febră.

Ce analize și consultații sunt recomandate pentru diagnosticul afecțiunilor digestive?

Analize de sânge

  • Hemoleucograma: creșterea leucocitelor poate indica existența unor boli inflamatorii, scăderea globulelor roșii poate indica hemoragii etc.;
  • Profilul lipidic (colesterol, trigliceride): anumite afecțiuni digestive pot modifica nivelurile normale;
  • Enzimele hepatice TGO, TGP: identificarea afecțiunilor ficatului;
  • Teste de colestază – bilirubina, gama-GT, fosfataza alcalină: identificarea afecțiunilor căilor biliare.

Coprocultura

Analiza pentru coprocultură se recomandă în boala diareică, pentru depistarea agenților patogeni asociați. Aceștia pot fi bacterii aerobe (ex: Salmonella, E.coli, Klebsiella, Shigella) sau anaerobe (Clostridium), ciuperci (Candida albicans).

În funcție de laborator, rezultatele pentru coprocultură pot fi interpretate parțial, pentru patogenii cei mai relevanți sau pot fi cerute analize extinse la recomandarea medicului.

Examen coproparazitologic

Materiile fecale sunt examinate pentru a se vedea dacă prezintă paraziți intestinali, asociați bolilor intestinale. În general, este necesară repetarea probei săptămânal, din cauza faptului că nu la fiecare defecare sunt eliminați paraziți.

Analiza hemoragiilor oculte

Se verifică prezența sângelui în scaun. O astfel de analiză oferă indicii cu privire la cancerele colorectale, polipii de natură benignă sau ulcerele gastrice și duodenale.

Analiza coproantigenilor specifici

Prin analize țintite se pot identifica diferite virusuri și bacterii asociate bolilor gastro-intestinale, precum:

  • Rotavirus, adenovirus, norovirusuri (gastroenterite infecțioase);
  • Giardia lamblia (parazit intestinal);
  • Clostridium difficile (bacil gram-pozitiv, cauză principală a diareei și colitei post tratament antibiotic);
  • Helicobacter pylori (bacterie gram-negativă asociată gastritelor, ulcerelor și cancerelor gastrice).

Analiza anumitor proteine

  • Calprotectina – marker neutrofilic specific inflamației tractului gastrointestinal;
  • Lactoferina – concentrații mari sunt asociate bolilor inflamatorii intestinale;
  • EDN – identificarea bolilor cronice intestinale,  intoleranța alimentară;
  • Zonulin – evaluarea permeabilității intestinale.

Alte verificări medicale

  • Evaluarea sindromului de maldigestie;
  • Analiza prezenței reziduurilor digestive;
  • Evaluarea sindromului de malabsorbție;
  • Evaluarea imunității intestinale – IgA;
  • Evaluarea proceselor alergice la nivel intestinal – histamina;
  • Intoleranța la gluten și riscul de boală celiacă;
  • Evaluarea hemoglobinei/haptoglobinei din scaun (pentru sângerări).

Metode de explorare imagistică a sistemului digestiv

  • Radiografie;
  • Tomografie computerizată (CT);
  • Irigografie (explorarea intestinului gros);
  • Arteriografie (în cazul hemoragiilor digestive);
  • Endoscopie – gastroscopie/ colonoscopie;
  • ERCP (tehnică invazivă pentru căile biliare și hepatice).

Afecțiunile digestive reprezintă o categorie de boli larg răspândite, dar care pot afecta serios calitatea vieții în cazul în care nu sunt tratate la timp!

>