Cei patru magistrați care l-au scăpat pe Băsescu de pușcărie

Daniel Morar, Petre Lăzăroiu, Iulian Dragomir și Laura Codruța Kovesi sunt cei patru magistrați care prin abuz în funcție, l-au săpat pe Băsescu de dosarele penale și implicit de pușcărie. Toți patru au fost recompensați regește de Băsescu, cu funcții înalte în sistemul judiciar românesc.

Băsescu se află azi încă în funcția de președinte al României, datorită a ”sprijinului” oferit de patru procurori. Unul i-a albit dosarul Flota și i-a inventat superimunitatea, altul i-a băgat dușmanii la pușcărie și i-a băgat la sertar dosarele apropiaților săi, altul i-a închis dosarul privind spălarea de bani, în timp ce alt procuror l-a scăpat de pușcărie pe vremea când era Primar General la București.

Daniel Morar, pe vremea când era șef la DNA, a dispus efectuarea unei noi expertize în Dosarul Flota și astfel a stabilit prejudiciu zero în acest caz, după care în 2013 a stabilit cu de la sine putere și prin adăugare la lege că Băsescu nu poate fi anchetat penal pe toată durata mandatului de Președinte al României.

”Imunitatea lui Morar” l-a apărat pe Băsescu de plângerea penală făcută de senatorul PSD Gabriela Firea, pe 16 aprilie, în care îl acuză pe șeful statului de amenințare și șantaj în legătură cu declarațiile pe care acesta le-a făcut în cadrul unei emisiuni televizate.

În data de 18 aprilie, Parchetul General a anunțat că a deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în legătură cu plângerea penală depusă de senatoarea Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, însă procurorii au dispus suspendarea anchetei, deoarece președintele se bucură de imunitate.

Din cauza acestei aberații inventate de Daniel Morar, Parchetul General emite pe 18 mai 2014, o nouă aberație prin care justifică de ce Băsescu nu poate fi anchetat pe durata mandatului de președinte: Imunitatea președintelui îl scutește pe acesta de răspundere juridică de orice fel, pe perioada exercitării mandatului, pentru fapte săvârșite în această perioadă, cu excepția răspunderii politice prevăzute de art. 95 din Constituție — posibilitatea de a fi suspendat — și a celei penale prevăzute de art. 96 din Constituție — posibilitatea de a fi pus sub acuzare pentru înaltă trădare. Cele două măsuri pe care le poate lua Parlamentul (suspendare și punere sub acuzare) echivalează cu ridicarea imunității pentru președinte, care nu poate răspunde juridic, în perioada exercitării mandatului, decât pentru faptele de înaltă trădare. În acest caz, punerea sub acuzare poate fi hotărâtă de Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor. Competența de judecată aparține Curții Supreme de Justiție. Dacă s-a pronunțat o hotărâre definitivă de condamnare, președintele este demis de drept.

După această decizie, Lucian Bolcaș, avocatul senatorului PSD Gabriela Firea, a depus la Înalta Curte de Casație și Justiție o plângere prin care contesta decizia Parchetului General de suspendare a anchetării președintelui Traian Băsescu pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale privind suspendarea urmăririi penale a preşedintelui Traian Băsescu, din motive de imunitate, în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a reclamat că a fost şantajată de şeful statului.

Sesizarea CCR a fost dispusă de Iulian Dragomir, judecător la secţia penală a Curţii Supreme, cel care pe vremea când era președinte al Oficiului Spălării Banilor, i-a închis dosarul lui Băsescu privind spălarea de bani în tranzacția imobiliară de terenuri cu afaceristul Costel Cășuneanu.

În octombrie 2002, Traian Băsescu a cumpărat o vilă în Otopeni cu 280.000 de dolari bani, pe care i-ar fi obţinut în urma vânzării unui teren, în august 2000, către Costel Căşuneanu. În realitate, potrivit lucrării ONPCSB cu nr. S/IV/1014/17.12.2004, banii obţinuţi de Băsescu Traian din vânzarea terenului de pe Aleea Privighetorilor nu au fost folosiţi pentru cumpărarea imobilul din Şoseaua Bucureşti – Ploieşti.

Potrivit lucrării ONPCSB, Băsescu Traian a încasat la data de 15.10.2002 sumele de care dispune (8.285 mld lei şi 110.000 USD), în baza unui contract de vânzare-cumpărare teren. Banii au fost folosiţi iniţial pentru constituirea şi lichidarea succesivă a unor depozite, iar apoi, echivalentul în USD al întregii sume a fost transferat în contul fiicei sale, Băsescu Ioana, deschis la ABN AmroBank, la data de 10.06.2003. (…) În afara banilor obţinuţi în urma vânzării terenului din Aleea Privighetorilor, pe care i-a transferat fiicei sale, Băsescu Traian nu deţinea legal nici în conturi, nici în numerar suma necesară achiziţionării imobilului din Şoseaua Bucureşti – Ploieşti.

Prin urmare, Traian Băsescu a fost acuzat că a spălat 280.000 de dolari, a căror provenienţă nu o poate justifica. Deşi terenurile erau lipite, aveau aceeaşi suprafaţă, au fost cumpărate în aceeşi zi, de la acelaşi intermediar, la acelaşi notar, Traian Băsescu a plătit un preţ de 3,5 ori mai mic decât Costel Căşuneanu. Căşuneanu a plătit preţul pieţei de la acea dată, respectiv 222.430 dolari, în timp ce Băsescu a plătit doar 66.037 dolari. Doi ani mai târziu, pe 14 octombrie 2002, Băsescu Traian i-a vândut terenul său, format din 3 parcele în suprafaţă totală de 3.708,11 mp, lui Căşuneanu Costel. Vânzarea s-a făcut prin intermediul cumnatei acestuia din urmă, Blaj Gabriela.

Căşuneanu i-a plătit lui Băsescu 361.540 dolari, adică de 5,5 ori mai mult decât plătise Băsescu cu doi ani în urmă. Aceste operaţiuni imobiliare sunt simulate şi ilicite, fiind încheiate în unicul scop de a oferi o acoperire transferului unor sume semnificative de bani de la Căşuneanu Costel către Băsescu Traian. În 15 octombrie 2002, Băsescu Traian s-a prezentat cu o sacoşă de bani la banca ABN AmroBank, unde a depus în numerar 110.000 dolari în contul 2641.00.1700.50/USD.

Deşi Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor ar fi trebuit să se sesizeze în urma acestei operaţiuni, acest lucru nu s-a întâmplat. Și asta pentru că Iulian Dragomir a dispus clasarea dosarului cu trei zile înainte ca Băsescu să depună jurământul în funcția de Președinte al României. Motivul clasării este imunitatea prezidenţială, nuami că în momentul în care a fost închis dosarul, Băsescu nu era ÎNCĂ președinte în mod oficial. Traian Băsescu a depus jurământul pe 20 decembrie 2004, dar dosarul acestuia a fost închis pe 17 decembrie.

Iulian Dragomir a fost interceptat de DIICOT în Dosarul Blejnar, în care într-o discuţie purtată cu Sorin Blejnar, fostul preşedinte al ANAF, judecătorul afirma că atât el cât şi fostul şef al Fiscului au acelasi “naş în suflet”.

Convorbirea a avut loc pe 25 august 2010, la ora 13:17.

Judecător Iulian Dragomir, ICCJ: Am onoarea, excelenţă, să trăiţi, cu mare respect. Un minut cu un prieten al domniei voastre şi al naşului domniei voastre (n.r. Moldovan de la CSAT.) Nu sunt prietenul naşului mai degrabă decât prietenul finului, pentru că suntem amândoi… unui naş comun al nostru.

Sorin Blejnar: Am înţeles, am înţeles.

Iulian Dragomir: Da, el e naşul nostru şi-n sufletul nostru (n.r. Traian Băsescu). Prin Bucureşti, prin republica noastră sau prin alte…?
Sorin Blejnar: Sunt aici, sunt prin Bucureşti.

Iulian Dragomir: Vă trimit şi eu fata care manageriază acolo unde am fost la ziua Claudiei, că are o audienţă de-asta intempestiv acolo la ei, la locaţie. Şi nu ştiu cum să fac.

Sorin Blejnar: În 20 de minute să fie la mine.

Iulian Dragomir: La ora 2 ajunge. Este o doamnă. (…) Se numeşte doamna Albu. Doamna Albu Mariana se numeşte doamna care intră la cabinet la dumneavoastră.

Sorin Blejnar: Bine, bine.

Iulian Dragomir: Intră pe-acolo prin spate, pe lângă unde aveam şi noi sediul ministerului nostru?

Sorin Blejnar: Da.

Iulian Dragomir: Bine, excelenţă, cu respect. Vă pup. Am onoarea.

Cinci zile mai târziu, acelaşi Dragomir îl sună pe Blejnar pentru a doua oară în aceeaşi lună pentru a-i cere să-l primească pe “domnul Stan”, un apropiat al judecătorului.

Iulian Dragomir, devenit între timp cunoscut drept “judecătorul cu naşul în suflet”, este promovat de Monica Macovei în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în 2007, unde eliberează pe bandă rulantă mandate de interceptare a telefoanelor ”pe siguranță națională”.

Laura Codruța Kovesi, pe vremea când era Procuror General, a făcut uitat dosarul ALRO în care erau anchetați și filați Theodor Stolojan, Elena Udrea, Dorin Cocoș, Băsescu și afaceriști ruși, care dăduseră 4 milioane de dolari șagă la Cotroceni, pentru a primi energie ieftină. Procuroarea Angela Ciurea, cea care își permisese să intercepteze toate aceste persoane, a fost mazilită de Kovesi ca nu cumva ancheta să ajungă la Băsescu. Kovesi este cea care în 2012 a dat ordin ca peste 200 de procurori să meargă în toată țara ca să ancheteze românii care votaseră la referendumul de demitere a lui Băsescu. Kovesi este cea care i-a închis dosarul penal al Ministrului Economiei, Ion Ariton de la PDL, în care era acuzat de un prejudiciu de 7 miliarde la compania Petrom. Acum că este șefă la DNA, Kovesi continuă să execute dușmanii lui Băsescu și să-i țină la sertar dosarele penale ce vizează pe apropiații lui.

Judecătorul Petre Lăzăroiu “l-a scos basma curată” pe Traian Băsescu într-un dosar penal în care era acuzat că în calitate de Primar General a probat o plată de circa 38 miliarde de lei fără să aibă acordul Consiliului General al Capitalei.

În 11 noiembrie 2002, procurorul general financiar al Curţii de Conturi, Anastasiu Crişu,  a sesizat Colegiul Jurisdicţional al Municipiului Bucureşti pe motiv că, în calitatea de ordonator de credite, primarul general nu a avut aprobarea CGMB pentru aceste plăţi, încălcând Legea 489/2001. Curtea de Conturi i-a imputat lui Traian Băsescu un prejudiciu de 37,95 miliarde de lei.

Dosarul a fost repartizat judecătorului Petre Lăzăroiu (fost Ceauşescu), care prin sentinţa nr. 78 din 28.03.2003 (Dosar nr. 216/2002), respingând ca neîntemeiat actul de sesizare al procurorului general financiar.

Drept răsplată pentru că l-a scăpat de pârnaie, Băsescu l-a numit în 2008, pe Petre Lăzăroiu, judecător la Curtea Constituțională.

Și uite așa, prin intermediul a doi judecători și doi procurori, Băsescu stă în continuare la Cotroceni deși el ar trebui să fie de mulți ani, în spatele gratiilor și cu averea confiscată. Este dovada vie a sistemului pe care și l-a construit cu minuțiozitate pentru a scăpa de pârnaie și pentru a se îmbogăți în mod ilegal, încălcând flagrant legea.