Breaking news

CCR spune că a respins votul uninominal din cauza referendumului din 2009

CCR spune că a respins legea votului uninominal din cauza referendumului organizat în 2009 prin care se reducea numărul parlamentarilor.

Deranjați de faptul că li se pun în cârcă creșterea numărului de parlamentari, judecătorii CCR spun că au respins legea uninominală pentru că în 2009 românii au votat un referendum.

CCR continuă să facă jocurile lui Băsescu și parcă citând din declarațiile președintelui, judecătorii spun că puterea unui referendum consultativ este mult mai mare decât puterea de legiferare a Parlamentului României.

Curtea constată că, la data de 22 octombrie 2009, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, a emis Decretul nr. 1.507/2009 pentru organizarea unui referendum naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009, prin care a chemat poporul român să îşi exprime voinţa cu privire la două probleme de interes naţional: trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane. Până la momentul adoptării legii criticate în prezenta cauză, opţiunea poporului în sensul reducerii numărului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementări legislative. În ceea ce priveşte reglementarea criticată, aceasta modifică legea electorală, respectiv Legea nr. 35/2008, iar, prin reglementarea tipului de scrutin, poate determina o creştere a numărului de parlamentari, care nu respectă voinţa poporului exprimată la referendum. Or, referendumul, indiferent de caracterul său – decizional sau consultativ – cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale”, justifică CCR respingerea legii uninominale.

Alt motiv invocat de CCR pentru respingerea legii este faptul că aceasta: încalcă principiul securităţii juridice, consacrat implicit de art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât modifică legislaţia electorală în anul în care au loc alegeri, iar această modificare are consecinţe negative asupra bunei desfăşurări a procesului electoral şi a exercitării dreptului la vot. 

CCR ține să facă precizarea că nu a sancţionat, în sine, modificarea legislaţiei electorale în anul în care au loc alegeri, ci faptul că această modificare – care intervenea cu câteva luni înaintea alegerilor – avea consecinţe negative asupra bunei desfăşurări a procesului electoral şi a exercitării dreptului la vot.

Deși spune că în principiu, opţiunea pentru un anume tip de scrutin aparţine legiuitorului, soluţie care rezultă din dispoziţiile art. 62 din Constituţie care obligă la alegerea prin vot a Parlamentului, lăsând legiuitorului posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral, precum şi modalităţile concrete de organizare şi desfăşurare a scrutinului. Indiferent de sistemul electoral sau tipul de scrutin pentru care optează legiuitorul, Curtea Constituţională este competentă să se pronunţe dacă sunt respectate, în reglementarea acestora, principiile şi dispoziţiile Constituţiei.

Alt motiv reproșat de CCR legii uninominale este faptul că prevedea creșterea numărului de deputați, dacă o minoritate depășea 7% pondere într-un județ.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat că legea criticată încalcă, în ansamblul său, dispoziţiile Constituţiei cuprinse în art.1 – Statul român, art. 2 – Suveranitatea, art. 4 – Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 61 – Rolul şi structura (Parlamentului), art.62 – Alegerea Camerelor şi art. 147 alin. (4) privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.

Declararea legii votului uninominal ca fiind neconstituțională a venit după ce 54 de deputați PDL au contestat-o la CCR.

Judecătorii CCR se disculpă astfel de faptul că din cauza deciziei lor, am ajuns în situația aberantă de a avea cu 118 parlamentari în plus față de prezent, în condițiile în care populația României s-a redus considerabil în ultimii patru ani de zile.

>