Breaking news

Când se apelează la terapie pentru dependența de alcool? Rezultatele sondajului sustinut de psihoterapiefamilie.ro

Alcoolul omoară la nivel mondial, mai mulți oameni decât drogurile sau maladia HIV SIDA. Majoritatea celor care sunt dependenți de alcool nu recunosc acest viciu și în consecință nu apelează la specialiști pentru a se trata.

dependenta de alcoolDe rușine, mulți dependenți de alcool se complac în situație și nu apelează la ajutor terapeutic pentru a scăpa de această boală care le distruge viața, familia, cariera și de foarte multe ori, îi omoară, direct sau indirect.

Potrivit unui sondaj online realizat de site-ul VoceaPacientului.ro cu susţinerea psihoterapiefamilie.ro, majoritatea respondenţilor (90%-93%) au plasat dependenţa de alcool la aproximativ acelaşi nivel de gravitate ca şi dependenţa de droguri de mare risc. Însă 22% dintre respondenţi nu cunosc faptul că alcoolul omoară mai mulţi oameni decât SIDA şi tuberculoza la un loc, iar alţii 19% declară chiar că nu sunt de acord cu această afirmaţie.

Deşi alcoolismul este perceput că fiind un obicei dăunător, dimensiunea problemelor date de cele 60 de boli ce sunt corelate cu excesele alcoolice, nu este percepută la adevărată ei valoare.

Una din patru persoane (27%) consideră fie că nu există mijloace care să ajute un alcoolic, fie nu le cunoaşte. Nu e astfel de mirare că în confruntarea cu situaţiile stresante, aproximativ una din şase persoane (16%) consideră că familia ar avea mai mult de câştigat de la discuţiile la bere împreună cu prietenii decât de la o sesiune de psihoterapie.

Alţi 16% dintre respondenţi se declara indecişi în privinţa acestui aspect, relevând o încredere destul de redusă în sprijinul psihoterapeutic ce l-ar putea obţine.

Opt din zece respondenţi sunt de acord cu faptul că în România, majoritatea persoanelor cu probleme legate de consumul de alcool ajung târziu să consulte un psihoterapeut.

În alte ţări, temerile şi stigma legată de această problema împiedică mai puţin persoanele să solicite sprijin terapeutic. Persoanele înţeleg poate mai bine că existenţa unui diagnostic al acestei boli e de fapt un semnal că ar trebui să schimbe ceva în interacţiunea cu ceilalţi şi în modul de viaţă.

Dacă persoana începe din timp terapia, se evită adesea să se ajungă la probleme sociale sau legale, cum ar fi abuzurile familiale, violenţă interpersonală sau alte ‘accidente’ pe fondul consumului de alcool. În plus, pot fi evitate la timp complicaţiile somatice ale alcoolismului.

În urma evaluării răspunsurilor la întrebarea: Ce v-ar determina să consultaţi un specialist în sănătate mintală – pentru dvs sau pentru o persoană apropiată dvs?,  sondajul VoceaPacientului.ro a ajuns la concluzia că cele mai multe persoane ar face acest gest dacă ar există o continuare a consumului de alcool în pofida conştientizării complicaţiilor.

72% ar apela la terapeut dacă consumul excesiv de alcool îi sunt dăunătoare fizic și psihic și dacă are sentimente de vinovăție legat de aceste abuzuri.

Pe locul al doilea cu 69%, se situează existenţa unor simptome de sevraj ce apar tot mai des când persoană nu bea pentru o anumită perioada.

Creşterea frecvenţei situaţiilor în care persoană pierde controlul asupra băutului constituie al treilea motiv de prezentare la specialist fiind ales de 67% dintre respondenţi.

Constatarea că pentru acelaşi efect de euforie persoană ajunge să bea din ce în ce mai mult, îndrumă către terapeut mai puţin de unul din doi respondenţi (48% – cei mai puţini).

Cu toate acestea, un studiu recent al cercetătorilor americani publicat în Biological Psychiatry arată că adolescenţii care resimt în mod special consumul de alcool că fiind o recompensă şi cei ce sunt sedaţi mai puţin de dozele de alcool care duc în mod normal la senzaţia de ameţire, sunt persoanele cele mai expuse riscului de a dezvoltă tulburări legate de consumul de alcool.

Sondajul VoceaPacientului.ro a fost realizat în perioada mai-iunie 2014 şi a inclus un eşantion de 793 de respondenţi, corespunzând unei erori de 3,5%.