Bătaie de joc. Bunicile care fac magiun acasă, acuzate că fac evaziune fiscală și afectează încasările de TVA

Declarația șefului Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Adrian Nica, conform căreia produsele de autoconsum, precum „gemul făcut în casă de bunici”, afectează deficitul (Gap-ul) de TVA al României, a stârnit un val de reacții virulente și confuzie în spațiul public.

Afirmația, făcută miercuri seară la Antena 3, a fost percepută de mulți ca o bătaie de joc și o încercare de a externaliza vina pentru ineficiența colectării fiscale.

Dezvăluirea „halucinantă” și reacțiile

În timpul emisiunii, șeful ANAF a explicat că România încearcă să recalculeze mai corect deficitul de TVA, iar una dintre problemele identificate este metoda de calcul impusă de Comisia Europeană.
„Inclusiv gemul făcut din prunele din curtea din spate, inclusiv asta afectează Gap-ul de TVA”, a afirmat Adrian Nica. La întrebarea moderatorului dacă acest lucru contează cu adevărat pentru statistici, el a răspuns: „Din păcate, astăzi, da. Da, este calculat astăzi la GAP-ul de TVA”.

Această precizare a fost interpretată de comentatori și de o parte a publicului ca o acuzație indirectă la adresa cetățenilor care își fac provizii pentru iarnă, dând impresia că ANAF consideră aceste activități casnice o cauză majoră a problemelor bugetare.

Contextul real: de ce apare „gemul” în statistici?

În ciuda tonului luat de reacții, explicația lui Nica are o bază metodologică, deși modul de prezentare a fost considerat nefericit. Potrivit normelor Eurostat, organismul de statistică al UE, calcularea „Gap-ului de TVA” (diferența dintre TVA-ul așteptat și cel colectat) ia în considerare întreaga activitate economică a unei țări, inclusiv economia informală și neînregistrată.

Aceasta include, teoretic, și autoconsumul – adică bunurile și serviciile produse și consumate în cadrul aceluiași gospodărie, care nu intră vreodată în circuitul economic oficial și, prin urmare, nu generează TVA. În acest cadru, „gemul bunicii” este doar un exemplu colorat și ușor de înțeles pentru un segment al economiei care nu poate fi impozitat.

Cifrele din spatele poveștii

• Conform ultimelor date oficiale (2022), România are un Gap de TVA de 30%, unul dintre cele mai mari din UE.

• Specialiștii estimează că, din acest deficit, între 7% și 9% este datorat economiei informale și autoconsumului – o categorie care include, dar nu se limitează la activitățile casnice.

• Cea mai mare parte a deficitului provine, însă, din evaziunea fiscală a firmelor, frauda cu TVA-ul și economia subterană la scară largă.

Soluția propusă: asistență internațională

Șeful ANAF a recunoscut că România a refuzat în trecut asistența specializată pentru a corecta acest calcul. Acum, intenționează să colaboreze cu Comisia Europeană și experții Băncii Mondiale pentru a adopta o metodologie mai realistă.

El a dat exemplul Bulgariei, care, cu ajutor extern, și-a redus Gap-ul de TVA de la peste 30% la sub 10%, iar conform unor rapoarte recente, chiar la 4,9%.

În timp ce declarația despre „gem” a fost un magnet pentru critici și ironii, esența mesajului lui Adrian Nica este alta: România folosește o metodă de calcul a deficitului de TVA care supraestimează partea recuperabilă, incluzând activități economice irecuperabile (precum autoconsumul). Scopul său declarat este să rafineze această metodă pentru a se putea concentra pe combaterea adevăratelor cauze ale evaziunii fiscale, unde statul poate acționa efectiv.