Băsescu bagă pumnul în gura presei

Traian Băsescu refuză să promulge legea care articolul din codul penal care prevedea îngrădirea libertății presei, a fost abolit de Parlamentul României.

Băsescu bagă pumnul în gura presei din România, refuzând să promulge legea care permite jurnaliștilor să vorbească despre acțiunile procurorilor și judecătorilor. Băsescu a retrimis marți, în Parlament, legea în cauză, cerând reexaminarea acesteia în sensul de a respinge abrogarea articolului în cauză.

Băsescu își motivează refuzul de a nu promulga legea prin faptul că: Prin legea aflată la promulgare se abrogă infracțiunea de „Presiuni asupra justiției”, prevăzută la Articolul 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal. Această infracțiune face parte din categoria infracțiunilor contra înfăptuirii justiției și instituie o protecție atât pentru judecător, cât și pentru organele de urmărire penală. Potrivit Articolului 276 din Codul Penal, „fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declarații publice nereale referitoare la săvârșirea de către judecător sau de organele de urmărire penală a unei infracțiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a influența sau intimida, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă”. 

Cu un tupeu incredibil, Băsescu spune că: Introducerea acestei infracțiuni în Codul Penal a avut în vedere, potrivit Expunerii de motive la Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, „drept principală rațiune asigurarea și protejarea imparțialității și libertății judecătorilor și organelor de urmărire penală în exercitarea atribuțiilor judiciare conferite de lege față de încercările de intimidare sau influențare a acestora. Faptele incriminate sunt inspirate din realitățile practicii judiciare, dar, mai ales, de frecvența, intensitatea și de modul de manifestare a acestor fapte în ultimii ani, constând în încercările de influențare sau intimidare din partea părților sau a reprezentanților acestora, în modalitățile arătate, pe durata desfășurării unui proces, obținându-se astfel o atmosferă de natură să vicieze grav imparțialitatea judecătorilor sau procurorilor, atmosferă care poate fie să profite celor ce recurg la asemenea mijloace în cazul obținerii efectului scontat, fie să-i dezavantajeze prin obținerea unei atitudini ostile din partea magistraților.”. Astfel, rațiunile care au justificat introducerea acestei infracțiuni persistă și, în consecință, abrogarea articolului ce sancționează presiunile asupra justiției nu este oportună.

Cât privește libertatea de exprimare, Băsescu consideră că ea trebuie făcută cu măsură, și cu limită, adică, să fie îngrădită: Pe de altă parte, libertatea de exprimare trebuie să se exercite în limitele bunei-credințe, sens în care considerăm că menținerea în Codul Penal a infracțiunii de „Presiuni asupra justiției” are un efect descurajant pentru posibilele încercări de a influența sau a intimida magistrații, prin declarații publice nereale, referitoare la săvârșirea de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracțiuni sau a unei abateri disciplinare gravă legată de instrumentarea respectivei cauze pe durata unei proceduri judiciare în curs.

Băsescu invocă în apărarea sa, punctul de vedere al CSM care respingea proiectul de lege: Consiliul Superior al Magistraturii nu a susținut această propunere legislativă. În punctul său de vedere adresat Parlamentului, Consiliul Superior al Magistraturii subliniază importanța menținerii acestei incriminări, precizând că actuala infracțiune prevăzută la Articolul 276 din Codul Penal are în vedere doar declarațiile publice nereale făcute cu scopul de a influența sau intimida, ceea ce echivalează cu o distorsionare a realității, operată cu rea-credință, care, astfel, cum a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, depășește limitele unei critici acceptabile. În concepția CEDO, „o afirmație veridică poate fi dublată de remarci suplimentare, de judecăți de valoare, de supoziții ori de insinuări susceptibile să creeze o imagine eronată în ochii publicului”. Totodată, Curtea a recunoscut că pot exista cazuri, când este necesar, ca puterea judiciară să fie protejată împotriva atacurilor distrugătoare, lipsite de fond serios, cu atât mai mult, cu cât obligația de rezervă le interzice magistraților să reacționeze.

Președintele spune că:  dispoziția legală prevăzută la Articolul 276 din Codul Penal se opune declarațiilor publice neadevărate făcute cu rea-credință și nu are efecte asupra declarațiilor prin care se spune adevărul, se reclamă un abuz, în interes public, legitim.  De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a considerat că infracțiunea prevăzută la Articolul 276 din Codul Penal trebuie să rămână în vigoare, dată fiind necesitatea independenței și imparțialității magistratului, principii consfințite și de Articolul 124 alin. (3) din Constituția României. Incriminarea anumitor fapte ce au rolul de a influența sau intimida magistratul este în acord cu recomandarea Comisiei Europene privind introducerea unui cadru clar privind interdicția de a critica hotărâri judecătorești și de a submina activitatea magistraților sau de a face presiuni asupra acestora (Raportul din ianuarie 2013 al Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare).

În consecință, Băsescu, spune că acest articol de lege e necesar în codul penal pentru că astfel se garantează independența justiției și cere ca legea să fie respinsă de Parlament: Față de cele anterior expuse, apreciem că se impune menținerea acestei infracțiuni în Codul Penal deoarece, prin abrogarea textului de lege propus, ar putea fi afectat bunul mers al justiției. Luând în considerare competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea legii trimisă la promulgare, în sensul respingerii sale.