Breaking news

Avioane de luptă supersonice F-16 au zburat la parada militară de la Arcul de Triumf

loading...

Aproximativ 4.000 de militari, din care 500 din peste 20 de ţări aliate sau partenere, au defilat duminică, la Arcul de Triumf, în cadrul pararei militare organizate de Ziua Naţională a României. În premieră pentru evenimentul omagial al Marii Uniri, deasupra Arcului de Triumf au zburat avioanele F16să defileze pe sub Arcul de Triumf.

Parada a fost deschisă de aviaţie, Arcul de Triumf fiind survolat de aeronave ale Forţelor Aeriene, Ministerului Apărării şi Serviciul Român de Informaţii.

Elicoptere IAR 330 Puma SOCAT ale Armatei, Mil Mi-17 ale MAI, avioane de luptă supersonice F-16 şi MIG 21 LanceR şi subsonice – IAR 99, aeronave militare de transport C27J Spartan şi C-130 Hercules, precum şi o aeronavă a MApN de fotografie aeriană şi cartografiere – AN 30 au zburat deasupra Arcului de Triumf spre deliciul celor prezenţi la parada militară.

La defilarea terestră a tehnicii, vedetele au fost, ca la fiecare paradă, tancurile TR85M1 “Bizonul”, dar şi transportoarele blindate Piranha 3. Au mai trecut pe sub Arcul de Triumf vehicule blindate de tip HUMVEE, maşini de luptă ale infanteriei MLI84M “Jderul”, sisteme antiaeriene autopropulsate “Gepard”, lansatoare multiple de rachete LAROM, rachete sol-aer HAWK, dar şi alte elemente de tehnică din dotarea MApN, MAI, SRI.

500 militari din 21 de ţări aliate sau partenere – Bulgaria, Canada, Republica Cehă, Croaţia, Franţa, Germania, Georgia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Slovenia, Turcia, Ucraina şi SUA, au defilat pe sub Arcul de Triumf.

Detaşamentul polonez a defilat împreună cu tehnica din dotare – cinci transportoare blindate Rosomak.

Defilarea terestră a detaşamentelor a debutat cu drapelele de epocă, apoi cu membrii Asociaţiei Tradiţia Militară – grup de reconstituire istorico-militară, a continuat cu formaţiunile partenerilor străini, cu structurile reprezentative ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, încheindu-se cu militarii Brigăzii 30 Gardă “Mihai Viteazul”.

La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Parlamentul României a hotărât, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României.

Primul 1 Decembrie ca Zi Naţională a României a fost marcat la Alba Iulia, la 1 decembrie 1990. De atunci, în fiecare an, atât în Bucureşti, cât şi în majoritatea oraşelor din întreaga ţară au loc parade militare şi sunt organizate numeroase ceremonii ce cuprind depuneri de coroane, dar şi alte manifestări.

Ziua Naţională a României, între 1866, anul în care principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea, la 10 mai, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I, şi momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), la 30 decembrie 1947, s-a sărbătorit la data de 10 Mai. Aceeaşi dată reunea unele dintre cele mai importante evenimente din istoria României: proclamarea Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9/21 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor, Carol I promulgând la 10/22 mai Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, precum şi proclamarea, în 1881, a Regatului României.

Ziua abdicării regelui a marcat începutul dictaturii comuniste în România, care a fost proclamată republică populară. Începând cu anul 1948 şi până la 23 august 1989, ziua de 23 august a fost sărbătorită drept Ziua Naţională a României.

loading...

Cmentariile sunt închise