Breaking news

Autostrăzi și drumuri naționale din România, construite ilegal. DNA intră pe fir

Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi a construit ilegal 20 de drumuri şi tronsoane de autostradă. Inspectorii Corpului de Control al Ministerului Transporturilor susțin că tronsoanele aflate în lucru nu au audit de siguranţă rutieră iar avizele pe care le au nu sunt bune. 

autostrada - lucrari asfaltareCorpul de control al Ministerului Transporturilor început ancheta după ce Autoritatea Rutieră a sesizat faptul că din anul 2003 nu a primit nicio solicitare din partea Companiei Naţionale de Drumuri pentru efectuarea de audituri de siguranţă rutieră.

Auditul de siguranţă rutieră este unul dintre criteriile de acordare a autorizaţiei de construcţie.

Inspectorii Corpului de control au luat la verificat 22 de proiecte de infrastructură şi au găsit probleme la 20 dintre ele. Printre acestea se numără autostrada Transilvania, Bucureşti-Braşov, Arad-Nădlac, Orăştie -Sibiu şi Timişoara-Lugoj, centurile oraşelor Braşov, Bacău, Caracal, Tecuci şi Târgu Mureş, dar şi tronsoane din drumurile naţionale Bucureşti-Giurgiu şi Craiova-Calafat.

Corpul de Control de la nivelul  Ministerului Transporturilor a efectuat în perioada iulie – august 2016, un control la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Controlul a fost efectuat la sesizarea Autorităţii Rutiere Române care semnala că în perioada 2013 – 2015 nu a fost înregistrată nicio solicitare din partea CNADNR pentru efectuare a unui audit de siguranţă rutieră, pentru lucrările executate. Conform Legii nr. 256/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutiera, cu modificările şi completările ulterioare, evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere şi auditul de siguranţă rutieră se realizează la cererea investitorului  (CNADNR, în acest caz) adresată Autorităţii Rutiere Române, în baza unui contract de prestări servicii. Prin acest contract ARR trebuie să desemneze un auditor de siguranţă rutieră care să realizeze auditul. Corpul de Control a constatat că, în lipsa normelor de aplicare ale Legii nr. 256/2008, CNADNR nu a întocmit un contract cu ARR şi a introdus obligativitatea realizării auditului de siguranţă rutieră în caietul de sarcini pentru licitarea proiectelor. Astfel, pentru toate lucrările efectuate în perioada 2013 – 2015 au fost întocmite rapoarte de audit de siguranţă rutieră, realizate de către auditori aflaţi pe lista agreată de ARR. Aceştia aveau certificarea necesară, însă nu aveau un contract cu Autoritatea Rutieră Română pentru lucrările respective”, se arată în comunicatul de presă al Ministerului Transporturilor remis exclusivNEWS.ro.

Oficialii Comisiei Europene au aflat de aceste probleme iar acum riscul este ca oficialii europeni să aplice României corecţii financiare care pot ajunge şi la 25%.

Inspectorii Corpului de control identifică 23 de persoane responsabile din cadrul CNADNR, printre care 4 foşti directori generali – Daniela Drăghia, Liviu Costache, Mircea Pop şi Narcis Neaga, dar şi mai mulţi actuali directori din companie. Drept urmare, au depus sesizare la DNA.

„Ţinând cont de (…) posibilele implicaţii/efecte ale faptelor persoanelor responsabile asupra operaţiunilor de decontare de către Comisia Europeană a lucrărilor de construire a infrastructurii rutiere din fonduri neramburasabile, propunem sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.”, se arată în raport..

Tariful pentru auditarea autostrăzilor şi drumurilor noi, stabilit în 2011 era de  50.000 de euro/km, în 2015 a fost redus la 1500 euro/km. În prezent modul de calcul al tarifului a fost regândit în totalitate şi urmează a fi publicat în Monitorul Oficial.

De asemenea, după 8 ani, la sfârşitul anului 2016, se vor organiza cursuri pentru certificare a noi auditori de siguranţă rutieră.

Totodată, ca măsură asumată de MT și CNADNR pentru verificarea ASR-urilor realizate prin relația directă între antreprenor și auditor, s-a propus ca măsură evaluarea tuturor auditurilor de siguranță rutieră pentru a verifica dacă a fost afectată independența auditorului față de antreprenor.