Anchetă Din|Interior, câţi bani bagă statul român în cercetarea spaţială

Reporterii „Din|Interior”  au vrut să afle de ce România bagă bani în spaţiul cosmic, când potrivit multor opinii, altele ar fi priorităţile. La cei 32 de ani scurşi de când Dumitru Prunariu a zburat în cosmos, România pare că rămâne totuşi o ţară demnă de luat în seamă în acestă materie, chiar dacă alte realizări notabile nu a mai avut de la revoluţie încoace.

Una dintre plângerile frecvente ale ultimilor ani, când vine vorba despre cercetarea românească este aceea că nu se acordă suficienţi bani pentru a încuraja oamenii de ştiinţă români să rămână aici şi să facă performanţă, în loc să aleagă alte ţări mai dezvoltate.

Şi totuşi, alta pare să fie realitatea în ce priveşte un domeniu, numit de unii „de elită”: cercetarea spaţială. Aici banii vin şi nu sunt foarte puţini: aproape 90 de milioane de euro sunt alocate până în 2017 pentru cercetarea cosmosului de către statul român, prin programul STAR.

În urmă cu doi ani însă, România a fost acceptată în Agenţia Spaţială Europeană, ESA. O onoare, spun specialiştii, o corvoadă spun cei care remarcă faptul că asta aduce cu sine obligaţia finanţării domeniului cercetării spaţiale.

„Sunt 20 de țari membre în Agenția Spațiala Europeană. România a fost a doua dintre fostele țări socialiste care a fost admisă, după Cehia. Sistemul funcționează foarte simplu. Noi avem o cotizație, care este calculată conform venitului național net – așa se face pentru toate țările – și această cotizație se returnează în proporție de 100% către țara respectivă sub formă de contracte cu persoane juridice române”, spune  Marius Piso, preşedinte Agenţia Spaţială Română.

În acest moment, în România, cei mai mulţă bani pentru cercetarea spaţială se duc la Institutul de Ştiinţe Spaţiale de la Măgurele. Proiectele dezvoltate aici de cercetătorii români sunt, în majoritate realizate cu sprijin internaţional iar finalitatea lor este… „cercetarea”, după cum spune unul dintre aceşti specialişti, George Mogâldea.

Astrofizicianul Gina Isar, selectată să facă parte din echipa de specialişti internaţionali care vor cerceta particolele cosmice ce ajung pe Pământ, de la Observatorul Pierre Auger din Argentina spune că, pentru a surprinde misterul universului nu e nevoie să zbori în spaţiu.

„E vorba de misterul Universului. Din ce este format, care este compoziția materiei fundamentale. (…) E vorba de o cunoaștere în domeniul fizicii. … Avem o natură foarte generoasă. Practic, primim messengeri din Univers la sol. Le primim. Nu este nevoie sa mergem în spațiu pentru a observa aceste particule cosmice, pentru a observa Cosmosul. Îl putem observa de la sol”, spune Gina Isar

 Dar, ca peste tot în România, acolo unde vine vorba despre bani apar şi acuzaţiile.  În toamna anului trecut, în urma finanțarii unui număr de peste o sută de proiecte prin programul „STAR”, o asociație de cercetători independenți au acuzat conducerea Agenției Spațiale Române că acordă fonduri pe criterii discreționare. Mai mult decât atât, au şi depus o plângere penală legată de activitatea Agenţiei Spaţiale Române.

„Trebuiau să publice procedurile de selecție a experților evaluatori, trebuiau să publice criteriile în baza cărora au fost selectați, standardele minimale pe care trebuie să le îndeplinească un evaluator pentru a corecta… Toate acestea nu au fost publicate. …Avem motive temeinice să credem că aceste evaluari nu au fost făcute de oameni competenți să le realizeze”, declară Monica Cercelescu, director marketing ARCA.

Replica directorului Agenţiei Spaţiale Române, Marius Piso vine dar nu este una lămuritoare: N-am ce să comentez aici, până în prezent nu am auzit de așa ceva decât din presă și întotdeauna trebuie să fie cineva care să facă puțin zgomot. …E ca și când aș fi în această poziție și aș preda cursuri la universitate, este exact același lucru. Este legea cercetării și legea personalului didactic.

Dar dincolo de toate aceste controverse, sunt nenumărate voci care susţin că cercetarea spaţială este un domeniu în care toate statele ar trebui să investească, întrucât este unul strategic, de elită.

„Aviația, ca și domeniul spațial, sunt domenii de elită, domenii care nu se învârt în jurul propriilor lor necesități. Ele antrenează o întreagă industrie, pe orizontală.(…) Investițiile în domeniul aeronautic și spațial sunt, după părerea mea, strategice și ar trebui să fie considerate priorități naționale. De aceea ar trebui o supraveghere mult mai atentă a resurselor și ar trebui să se urmareasca îndeaproape rezultatele”, spune Sorin Dinea, ARCA.

Singura concluzie posibilă în ce priveşte discuţia legată de banii daţi cercetării spaţiale este că anii ce vor urma vor demonstra dacă investiţia a fost una fericită sau o altă gaură în bugetul public. Întreaga poveste a cercetării spaţiale româneşti, duminică, de la ora 18.30, la „Din|Interior”.