24 din cei 41 de președinții de Consilii Județene au dosare penale, iar o parte sunt după gratii

Majoritatea președinților de Consilii Județene din România sunt certați rău de tot cu legea. 24 dintre ei au deja dosare penale, fie pentru fapte de corupție, fie pentru incompatibilitate. O parte din ei sunt anchetați în stare de libertate, alții în arest la domiciliu, sau sunt sub control judiciar. Între timp, doi dintre ei, au trecut în lumea celor drepți și vor fi judecați de cei din Cer.

Șefii județelor din România, aleși de români prin vot direct, sunt putrezi de corupți. Pe unde calci prin țară, dai doar peste corupți și incompatibili. Din cei 41 de Președinți de Consilii Județene, 24 sunt deja certați în mod oficial cu legea. DNA nu mai prididește să îi salte cu mascații. Iar ceilalți 17 urmează să fie luați la bani mărunți de procurori cu prima ocazie când calcă strâmb.

Din cei 24 de președinți de consiliu județean, cu dosar penal sau de incompatibilitate, 15 sunt de la PSD, 7 de la PNL, 1 de la UDMR  și 1 de la UNPR.

1. Nicuşor Constantinescu (PSD), președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța este judecat sub control judiciar într-un dosar penal în care este acuzat că nu a asigurat finanțarea Centrului Militar Zonal Constanța. Edilul mai are și alte două dosare penale, în care este acuzat de un prejudiciu la bugetul județului de 5 milioane de euro.

2. Adrian Duicu (PSD), Președinte Consiliului Județean Mehedinți, și-a dat demisia din funcție după ce a fost arestat sub acuzația de trafic de influență, cumpărare de influenţă, instigare la dare de mită, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, instigare la abuz în serviciu şi două infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite.  DNA susține că în perioada martie-iunie 2013, preşedintele CJ Mehedinţi, Adrian Duicu, ar fi afirmat, într-o discuţie cu şeful IPJ Mehedinţi, Ştefan Ponea, că are influenţă asupra unor membri ai Guvernului, unor funcţionari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi a şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române, pe de o parte, precum şi asupra unor consilieri locali din CL Orşova, pe de altă parte. Duicu i-ar fi promis lui Ponea că îşi va folosi această influenţă pentru a-i determina pe membrii Guvernului, funcţionarii publici din conducerea MAI şi pe şeful Poliţiei Române, Petre Tobă, să îl menţină temporar pe Ponea în funcţia de inspector şef al IPJ Mehedinţi, iar la o dată ulterioară să îl numească director adjunct al Direcţiei de Ordine Publică din Inspectoratul General al Poliţiei Române, precum şi să numească o persoană din familia acestuia într-o funcţie de conducere în cadrul Ministerului Public. În prezent, Duicu este arestat la domiciliu.

3. Gheorghe Bunea Stancu (PSD), Președinte suspendat al Consiliului Județean Brăila, a fost găsit vinovat de Înalta Curte că a încălcat regimul privind conflictul de interese în materie administrativă după ce a semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde el este acţionar majoritar. În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Bunea Stancu a întocmit şi adoptat atât expunerile de motive, cât şi hotărârile Consiliului Judeţen Brăila, şi a semnat contractele de asociere între Consiliul Judeţean Brăila cu SC Clubul de Fotbal Brăila SA, respectiv cu Asociaţia Sportivă Handbal Club “Dunărea” Brăila, în baza cărora a fost încasată suma totală de 7.512.207 lei. SC Clubul de Fotbal Brăila SA şi Asociaţia Sportivă Handbal Club Dunărea Brăila au ca acţionari majoritari firmele SC Concivia SA, respectiv SC Hercules SA. Acţionarul majoritar al celor două firme este SC Bursagrigrom, unde Stancu Gheorghe Bunea, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, deţine calitatea de acţionar majoritar. Bunea Stancu este cercetat sub control judiciar, pentru abuz în serviciu şi conflict de interese întrucât alături de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Florin Mija, Stancu este acuzat că în perioada 2009 – 2010 şi-a încălcat atribuţiile de serviciu direcţionând atribuirea unor contracte de achiziţii publice, pentru realizarea unor obiective de interes local şi judeţean, în urma unor licitaţii organizate de CJ Brăila.

4. Mircea Cosma (PSD), Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova are dosar penal la DNA, pentru mai multe fapte de corupție.  Potrivit DNA, în perioada 2012—2013, deputatul Vlad Cosma (fiul lui Mircea Cosma) și omul de afaceri Răzvan Alexe au pretins și au primit de la reprezentanți ai unor societăți comerciale — denunțători în cauză — importante sume de bani (aproximativ 4.410.149,97 lei) disimulate în contravaloarea unor lucrări subcontractate fictiv către două societăți comerciale, controlate de Răzvan Alexe.  Sumele de bani au fost pretinse de cei doi în schimbul intervenției la factorii de decizie din cadrul CJ Prahova — președintele Consiliului, Mircea Cosma, și Daniel Alixandrescu, director al Direcției Patrimoniu—, astfel încât societățile respective să obțină de la CJ Prahova lucrări și servicii curente de întreținere a drumurilor publice sau a drumurilor județene pe timp de iarnă, supraevaluate și pentru a deconta cu prioritate lucrări deja efectuate, în temeiul unor contracte anterioare. Mircea Cosma, în vârstă de 68 de ani, se află la al treilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova.

5. Marian Bîgiu (PSD-ex PNL), Preşedintele Consiliului Județean Buzău, a fost prins în flagrant de procurorii DNA, pe 6 decembrie 2014, în timp ce lua 50.000 de euro mită. Procurorii DNA susțin faptul că: În perioada decembrie 2013- decembrie 2014, Bîgiu Marian Cristinel, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, i-a solicitat unuia dintre directorii din cadrul instituţiei, să facă demersuri pentru declanşarea procedurilor de achiziţie directă (prin modificarea proiectului iniţial în cuantum de 400 mii lei, legat de întocmirea Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău pentru perioada 2014-2020 şi împărţirea acestuia în trei componente, astfel încât să fie evitată procedura de licitaţie publică), să identifice firme dispuse să semneze, în mod formal, aceste proiecte şi să întocmească efectiv proiectele. Urma ca după întocmirea acestor proiecte şi aprobarea plăţilor de către Bîgiu Marian Cristinel, directorul respectiv să remită, sub formă de mită, preşedintelui Consiliului Judeţean, jumătate din suma plătită din bani publici, respectiv 200 mii lei. Banii respectivi directorul urma să-i recupereze de la firmele care figurau, în mod fals, ca executanţii celor trei proiecte susmenţionate. În data de 06.12.2014, directorul i-a remis intermediarului indicat de Bîgiu Marian Cristinel o sumă de bani, pentru ca acesta, la rândul său, să o remită lui Bîgiu Marian Cristinel. Tot la data de 06.12.2014, intermediarul i-a şi remis acestuia, în parcarea din faţa blocului unde îşi are domiciliul Bîgiu Marian Cristinel, suma de 50 mii lei, comunicându-i că banii i-au fost daţi de către director. Bîgiu Marian Cristinel i-a indicat intermediarului modul în care urmau a fi distribuiţi, respectiv păstraţi banii, solicitându-i ca suma de 6.500 lei să fie remisă finului acestuia, Colgiu Florin Mădălin, iar restul sumei de 43.500 lei să fie păstrată, la dispoziţia lui Bîgiu Marian Cristinel, de către intermediar. În aceeaşi zi, 6.12.2014, intermediarul i-a remis 6.500 lei lui Colgiu Florin-Mădălin care cunoştea că suma respectivă fusese primită cu titlu de mită de către Bîgiu Marian Cristinel, de la directorul respectiv. Marian Bîgiu a fost reținut 24 de ore de DNA, urmând ca Tribunalul București să decidă azi, 7 decembrie, dacă-l arestează pentru 30 de zile.

6. Mircea Moloț (PNL), Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, a fost reținut de DNA, pe 3 decembrie, pentru că ar fi condiționat acordarea de bani către Primăria comunei Turdaș, de votarea lui Iohannis în turul doi la prezidențiale. Moloț este anchetat de procurori și în alt dosar în care este acuzat de abuz în serviciu, trafic şi cumpărare de influenţă. Potrivit documentelor anchetatorilor, la sfârşitul anului 2011, Victor Arion, director general al SC Apa Prod SA Deva, societate al cărui acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Hunedoara (76,72%), alături de consiliile locale din judeţ, la solicitarea lui Ioan Mircea Moloţ, a avantajat SC Viva Construct SRL Deva în cadrul procedurii de atribuire a contractului “Măsuri temporare pentru tratarea apei uzate în Deva şi Hunedoara prin aerarea artificială a apei uzate deversate în râurile Mureş şi Cerna prin canalele deversate de la staţiile de epurare a apei uzate” şi a permis începerea lucrărilor înaintea finalizării procedurii de achiziţie. În schimbul sprijinului primit de la preşedintele CJ Hunedoara, Vasile Axinte, administrator şi acţionar al SC Viva Construct SRL, a cedat execuţia unei părţi din lucrările din acest contract, fără a exista un contract de subantrepriză, către SC Vivanty Industries SRL Şoimuş, societate controlată direct, în calitate de asociat şi administrator, de către ginerele lui Mircea Ioan Moloţ, Venter Roberto Patrik. La ora actuală, Moloț este cercetat penal sub control judiciar.

7. Ion Prioteasa (PSD), Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj este acuzat de procurorii DNA că a trucat mai multe licitaţii publice. Contractele au fost acordate de CJ Dolj prin încălcarea prevederilor legale privind achiziţiile publice au vizat proiecte de consolidare şi restaurare ale unui muzeu, ale Centrului Cultural Brâncuşi – Centru Turistic Interactiv, un punct de operare aeromedicală SMURD, reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Centrul de coordonare şi conducere a intervenţiei în caz de dezastre în regiunea transfrontalieră, proiecte realizate, în parte, din fonduri europene.

8. Marian Oprişan (PSD), Președinte al Consiliului Județean Vrancea a fost trimis în judecată în 2006, sub acuzația de abuz în serviciu, atribuire ilegală de contracte, prejudiciul fiind estimat la 2 milioane de euro. Oprișan mai are încă un dosar penal, în lucru la procurori pentru nerespectarea unei hotărâri judecătorești.

9.  Borboly Csaba (UDMR), preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, a fost trimis în judecată în septembrie 2013, pentru abuz în serviciu şi fals intelectual. Procurorii DNA îl acuză că a dispus ilegal decontarea a aproape 2 milioane de lei în favoarea unei firme de construcţii, pentru reabilitarea unui drum judeţean.

10. Ioan Cindrea (PSD), Președintele Consiliului Județean Sibiu, a fost  trimis în judecată pe 27 iunie 2014, de procurorii Parchetului General, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, el fiind acuzat că și-a angajat nelegal soția la biroul său parlamentar. În perioada octombrie 2009 — februarie 2011, în calitate de deputat, Ioan Cindrea a propus angajarea în cadrul biroului său parlamentar a soției sale, Amalia Cindrea, și a avizat contractul individual de muncă încheiat cu aceasta, contract în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru aceasta în cuantum total de 35.061 lei, sumă plătită din bugetul Camerei Deputaților. Dosarul se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție.

11. Horea Uioreanu (PNL), preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, a demisionat din funcție pe 3 octombrie 2014, după ce a fost trimis în judecată pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani. A fost arestat preventiv până în 10 noiembrie când a fost plasat în arest la domiciliu. Din ordonanța de reținere întocmită de procurori a rezultat că în perioada aprilie 2013-mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile, remiterea cu titlu de mită a unei sume totale de 693.224 lei, constând într-un procent de 15% din sumele alocate bugetar de Consiliul Judeţean Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma Sinai Comimpex SRL aparţinând omului de afaceri, suma fiind pretinsă tocmai pentru ca, în calitatea sa de conducător la instituţiei judeţene să aloce sumele vizate de omul de afaceri.

12. Florin Țurcanu (PNL), Președintele Consiliului Județean Botoșani, a fost deja condamnat în primă instanță, de Judecătoria Botoșani, la șase luni de închisoare, dar sentința poate fi atacată. Țurcanu și fratele său, fost șef al ANSVSA, au fost legați de presă în scandalul internațional al cărnii de cal etichetate ca fiind de vită. Presa a susținut că abatorul deținut de tatăl celor doi a fost implicat în tranzacționarea cărnii de cal, dar cei doi au negat acuzațiile.

13. Aristotel Căncescu (PNL), Președintele Consiliului Județean Braşov se află în arest preventiv pentru acuzaţii de corupţie. Procurorii spun că dădea contracte din bani publici unui apropiat, deputat. În ultimii şapte ani firma deputatului Ion Diniţă a încheiat nu mai puţin de 70 de contracte cu autorităţile locale. Procurorii susţin că Aristotel Căncescu avea un comision chiar şi de o mie la sută din contractele încheiate. Potrivit DNA, în perioada noiembrie 2006 — noiembrie 2014, fiind legate de activitatea lui Aristotel Căncescu și Radu Ispas, care și-au folosit funcția publică pentru interesele proprii și ale firmelor SC Gotic SA și SC Ramb Sistem SRL, respectiv ale persoanelor care reprezentau aceste firme de casă, Ioan Pascu și Gabriel Bâgiu. Aceste două firme dețineau cvasi-totalitatea contractelor derulate cu CJ Brașov, întrucât le erau acordate preferențial prin încredințare directă, ca urmare a dispoziției inculpatului Căncescu. (…) Infracțiunile de abuz în serviciu în dauna CJ Brașov comise în favoarea SC Ramb Sistem SRL, prin acordarea preferențială a două contracte în 2007 și 2008, firmă reprezentată de inculpatul Bîgiu Gabriel, au fost posibile prin abuzul în serviciu exercitat de către inculpatul Căncescu. Din probele administrate până în acest moment al cercetărilor a rezultat bănuiala rezonabilă că, în schimbul decontării abuzive a sumelor de bani în cuantum total de 664.180,54 lei către SC Ramb Sistem SRL, această societate ar fi realizat un teren de tenis la reședința președintelui Consiliului Județean Brașov situată în localitatea Râșnov.

14. Adrian Ţuţuianu (PSD), Presedintele Consiliului Judetean Dâmbovița, este cercetat de DNA pentru trafic de influenţă în legătură cu campania electorală pentru alegerile locale din 2012. Informaţia este cuprinsă în dosarul senatorului PSD Ion Stan. Procurorii DNA arată că au disjuns cercetările faţă de Adrian Ţutuianu în urma unui denunţ făcut de omul de afaceri Nicuşor Sorin Dima, cel care l-a denunţat şi pe Ion Stan. În rechizitoriul senatorului Ion Stan, trimis în judecată pentru trafic de influenţă, se menţionează că procurorii anticorupţie îl cercetează pe actualul şef al CJ Dâmboviţa. ”Întrucât la data de 23.11.2012, DIMA NICUŞOR SORIN a denunţat şi pretinse fapte penale comise de numitul ŢUŢUIANU ADRIAN în perioada iunie 2012, cu ocazia campaniei electorale pentru alegerile locale, se va dispune disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor sub aspectul infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 C.p. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000, într-o cauză separată”, se precizează în rechizitoriul senatorului Ion Stan.

15. Dragoş Benea (PSD), Preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, este anchetat de procurorii DNA pentru mai multe contracte de lucrări publice şi cu fonduri europene gestionate de Consiliul Judeţean Bacău în ultimii ani. Benea, omul de încredere, conform presei, al lui Sechelariu și prieten cu Dorinel Umbrărescu, a fost acuzat de fostul său prieten, Costică Rusu, de o țeapă de 500.000 de euro.  Pe 5 august 2014, Dragoş Benea, a fost audiat la DNA în dosarul în care anchetatorii au făcut, luna trecută, percheziţii la sediul instituţiei şi la alte 27 de adrese din judeţ.

16. Vasile Silvian Ciupercă (PSD), Președintele Consiliului Județean Ialomița, este cercetat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, din ianuarie 2014, pentru modul în care au fost realizate lucrările la drumul Coșereni-Adâncata.

17. Ion Cîlea (PSD), Președintele Consiliului Județean Vâlcea, este cercetat de procurorii DNA într-un dosar disjuns din dosarul referendumului, în care a fost trimis în judecată Liviu Dragnea. Ion Cîlea a decedat pe 3 decembrie la vârsta de 69 de ani.

18. Cătălin Ioan Nechifor (PSD), Președintele Consiliului Județean Suceava apare în referatul DNA pentru încuviințarea arestării preventive a deputaților Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam, acesta fiind menționat legat de achiziționarea din bani publici a moșiei lui Paltin Gheorghe Sturdza. Prin ordonanța din data de 25 august 2014 s-a dispus extinderea urmăririi penale și sub aspectul comiterii unei noi infracțiuni de instigare la abuz în serviciu, (…) constând în aceea că Dan Costin Bengescu, Sorin Iacob, Viorel Hrebenciuc, cu sprijinul lui Aurel Olari, efectuează demersuri pe lângă președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Ioan Nechifor, pentru a-l determina să achiziționeze din bani publici moșia lui Paltin Gheorghe Sturdza din localitatea Salcea, jud. Suceava, compusă dintr-un teren de aproximativ 10 ha și un conac. Este de menționat că imobilele moștenite de Paltin Gheorghe Sturdza în localitatea Salcea se află în imediata apropiere a Aeroportului Ștefan cel Mare Suceava, ce este în subordinea Consiliului Județean Suceava.

19. Titu Bojin (PSD), Președintele Consiliului Județean Timiș, este anchetat în dosarul în care au fost puși sub acuzare soția și fiul său. Acuzaţiile care i se aduc sunt conflict de interese, abuz în serviciu şi complicitate la evaziune fiscală. El a fost audiat în calitate de martor până în prezent, într-un dosar privind o evaziune fiscală la Apele Române, afacere judiciară în care procurorii susțin că ar fi implicată și o firmă a soției lui.

20. Mihai Adrian Ștef (PNL), Președinte al Consiliului Județean Satu Mare, pe 21 martie 2014, a fost declarat de ANI, ca fiind incompatibil. În perioada exercitării mandatului de vicepreședinte al CJ Satu Mare (mandatul 2008 — 2012), Mihai Adrian Ștef a deținut și funcția de administrator al SC Ștef & CO SRL (21 iunie 2008 — 21 aprilie 2009) și calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul Ștef Mihai Adrian Persoană Fizică Autorizată STEF (21 iunie 2008 — 18 iunie 2012). De asemenea, în perioada exercitării mandatului de președinte al CJ Satu Mare, el a deținut simultan și calitatea de comerciant persoană fizică (în perioada 18 iunie 2012 — 30 mai 2013).

21. Răducu George Filipescu (PNL), Președintele Consiliului Județean Călărași, este acuzat de ANI pentru conflict de interese şi abuz în serviciu, după ce în 2009 şi 2010 a semnat hotărâri privind bugetele judeţului prin care au fost alocaţi peste un milion de lei pentru două asociaţii conduse de acesta. Agenţia Naţională de Integritate a constatat, în urma evaluării, indicii referitoare la posibila săvârşire de către Răducu George Filipescu a infracţiunilor de conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice. ANI a sesizat parchetul.

22. Dumitru Buzatu (PSD), Președintele Consiliului Județean Vaslui, este cercetat de ANI pentru incompatibilitate, întrucât și-a angajat fiul, pe Tudor Buzatu, în funcţia de director executiv al Centrului de Resurse pentru Afaceri Vaslui (CRAV). Înfiinţat în luna martie 2009, Centrul de Afaceri este o societate care aparţine în proporţie de 70% Consiliului Judeţean, şi 30% Consiliului Local.

23. Cristian Adomniței (PNL), Președintele Consiliului Județean Iași, a fost cercetat de procurorii DNA în dosarul Transformatorul, în care a fost condamnat la 5 ani de închisoare Relu Fenechiu.

24. Culiță Tărâță (UNPR), Președintele Consiliului Județean Neamț, este anchetat penal de DNA-DLAF pentru fraudă cu fonduri europene și corupție, prejudiciul fiind estimat la peste 18.000.000 euro. Culiță Tărâță a decedat pe 22 noiembrie, la vârsta de 62 de ani din cauza cancerului.

25. Alexandru Iosif Francisc Kiss (UDMR), Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, este urmărit penal întrucât în perioada când era preşedintele consiliului, ar fi primit mită de la un om de afaceri, pentru a-l ajuta să obţină mai multe terenuri în Oradea.El este acuzat de anchetatori că ar fi luat de-al lungul anilor 600.000 euro mită şi ar fi conceput împreună cu mai mulţi complici un sistem financiar prin care a prejudiciat instituţia la care lucra cu aprovimativ 8,6 milioane euro.  Procurorii au descoperit că suspecţii s-au ocupat, printre altele, de contracte cu utilaje, vânzări de terenuri şi ecologizarea gropii de gunoi din Oradea. Pentru a strânge probe în dosar, procurorii au beneficiat de sprijinul SRI, BCCO Oradea, precum şi al autorităţilor judiciare din Ungaria, Germania şi Olanda, ţări în care funcţionau firmele cu care s-au făcut multe dintre afacerile frauduloase de la Bihor. 

În prezent, șefia CJ Vâlcea și Neamț, sunt libere după decesul lui Ion Cîlea și Culiță Tărâță, și la CJ Mehedinți și Cluj nu există șef, după demisia lui Adrian Duicu și a lui Horia Uioreanu, urmând ca și funcțiile de președinte de la CJ Constanța, Brăila, Brașov, Hunedoara, Buzău să se elibereze în curând.